Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACEIA

 Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 644 pentru ACEIA.

PERIOADĂ

PERIOÁDĂ , perioade , s . f . 1. Interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment . 2. Interval de timp care se scurge între cele două momente în care se reproduce un fenomen astronomic ; interval de timp după care un astru , în mișcarea sa , se află în aceeași situație relativă față de un anumit reper . 3. ( Fiz . ) Interval de timp după care se repetă un fenomen , reproducându - se consecutiv valorile unei mărimi caracteristice acelui fenomen . 4. ( Mat . ) Intervalul creșterii minime a variabilei independente , după care se reproduc , în aceeași ordine , aceleași valori ale unor mărimi . 5. Fiecare dintre cele șapte rânduri în care sunt aranjate elementele chimice din tabloul periodic al lui Mendeleev . 6. Interval de timp dintre două accese ale unei boli . 7. Frază amplă , cu caracter unitar și armonios , datorat în special simetriei structurii ei . 8. Parte unitară dintr - o compoziție muzicală , formată din mai multe fraze . [ Pr . : - ri - oa - . Var . : ( rar ) periód s .

 

PERISABILITATE

PERISABILITÁTE s . f . Însușirea a ceea ce este

 

PERMANENȚĂ

PERMANÉNȚĂ , permanențe , s . f . 1. Stare , însușire a unui lucru , a unei acțiuni , a unui fenomen care durează fără întrerupere ; ( calitate a ) ceea ce este durabil , permanent ; caracter permanent ; durată lungă a anumitor lucruri , fenomene etc . 2. ( Concr . ) Organ sau serviciu însărcinat la anumite instituții sau întreprinderi cu asigurarea funcționării permanente a unor secții ( de obicei a celor care lucrează cu

 

PERPETUITATE

PERPETUITÁTE s . f . ( Rar ) Caracterul a ceea ce este perpetuu ; durată veșnică sau îndelungată . [ Pr . : - tu -

 

PERSISTENȚĂ

PERSISTÉNȚĂ , persistențe , s . f . Acțiunea sau faptul de a persista ; caracterul a ceea ce este persistent ; însușirea de a fi

 

PERSONALITATE

PERSONALITÁTE , personalități , s . f . 1. Ceea ce este propriu , caracteristic fiecărei persoane ( 1 ) și o distinge ca individualitate ; ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană ; felul propriu de a fi al cuiva . 2. Persoană cu aptitudini deosebite și cu alese însușiri intelectuale și morale , care se realizează și se manifestă în mod practic prin reușite într - un anumit domeniu de activitate . 3. Persoană care deține o funcție importantă în viața politică , socială , culturală ; personaj ( 1 ) . 4. ( Astăzi rar ; mai ales la pl . ) aluzie tendențioasă și jignitoare la adresa unei persoane (

 

PERSPECTIVĂ

PERSPECTÍVĂ , perspective , s . f . 1. Reprezentare tridimensională prin desen a unui corp din spațiu pe o suprafață plană . 2. Privire generală , aspect general asupra unui peisaj , a unei scene sau a unui obiect văzute din depărtare ; priveliște . 3. Fig . Ceea ce se întrevede ca posibil , realizabil în viitor ; posibilitate de dezvoltare , de realizare în viitor a ceva sau a

 

PERSPICACE

PERSPICÁCE , adj . invar . ( Despre oameni ) Care este înzestrat cu o minte ageră , pătrunzătoare , care este capabil să surprindă și să înțeleagă ceea ce scapă majorității ; ascuțit ( la minte ) , ager ; ( despre mintea sau manifestările oamenilor ) care dovedește agerime , pătrundere , subtilitate , istețime , finețe spirituală ;

 

PERTINENȚĂ

PERTINÉNȚĂ s . f . ( Livr . ) Însușirea de a fi pertinent , caracterul a ceea ce este

 

PERTINENT

PERTINÉNT , - Ă , pertinenți , - te , adj . 1. ( Livr . ) Care se potrivește exact obiectului despre care este vorba , care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze ; potrivit , nimerit , convenabil ; p . ext . care denotă profunzime , competență . 2. ( Despre elemente lingvistice ) Dotat cu o anumită funcțiune într - un sistem

 

PILITURĂ

PILITÚRĂ , pilituri , s . f . Ceea ce se desprinde dintr - o piesă în urma pilirii . - Pili ^1 + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>