Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DI ! DI !
Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 594 pentru DI ! DI !.
... RADIOELECTRICIÁN , - Ă , radioelectricieni , - e , s . m . și f . Specialist în radioelectricitate . [ Pr . : - di
... f . Parte a fizicii care studiază oscilațiile de înaltă frecvență și undele electromagnetice , precum și aplicațiile acestora în radiocomunicații , în radiolocație etc . [ Pr . : - di
... RADIOELEMÉNT , radioelemente , s . n . Element chimic radioactiv . [ Pr . : - di
... RADIOEMIȚĂTÓR , radioemițătoare , s . n . Instalație cu ajutorul căreia se produc unde electromagnetice folosite la radiocomunicații ; emițător radio ^1 . [ Pr . : - di
... 1. Producere a undelor electromagnetice în scopul realizării unei radiocomunicații . 2. Emisiune radiofonică cu ajutorul căreia se transmit știri , programe culturale etc . [ Pr . : - di
... numai la timpurile compuse sau trecute ) . A instala în orașe și în sate posturi de radioficație , a efectua o radioficare . [ Pr . : - di
... RADIOFICÁȚIE , radioficații , s . f . Radiodistribuție . [ Pr . : - di
... f . Instalare în orașe și în sate a posturilor de radioficație ; generalizare a transmisiunii programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție . [ Pr . : - di
... RADIOFICÁT , - Ă , radioficați , - te , adj . Înzestrat cu posturi de radioficație . [ Pr . : - di
... RADIOFÍZICĂ s . f . Disciplină care studiază producerea și propagarea undelor electromagnetice , influența stării atmosferei asupra acestora etc . constituind baza fizică a radiotehnicii . [ Pr . : - di
... RADIOFÓN , radiofoane , s . n . ( Aeron . ) Aparat de comunicare prin radiofonie . [ Pr . : - di