Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚINUTĂ
Rezultatele 451 - 460 din aproximativ 769 pentru ȚINUTĂ.
PÂRCĂLÁB , pârcălabi , s . m . 1. Titlu dat în evul mediu , în țările românești , persoanelor însărcinate cu conducerea unui județ , a unui ținut , a unei cetăți , având atribuții militare , administrative și judecătorești ; persoană care purta acest titlu . 2. Administrator al satelor boierești și mănăstirești , în evul mediu ; ( mai târziu ) primar ( rural ) . 3. ( Reg . ) Comandant al unei închisori ;
... PĂCÁLĂ , s . m . , păcale , s . f . 1. s . m . Om glumeț , poznaș , care se ține
... PĂCÓRNIȚĂ , păcornițe , s . f . Vas de lemn sau de scoarță de copac în care se ține
... PĂDUREÁN , - Ă , pădureni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de pădure , privitor la pădure ; de la pădure , care trăiește sau se găsește în pădure . 2. S . m . și f . Persoană care trăiește într - o ...
... PĂPUȘĂRÉSC , - EÁSCĂ , păpușărești , adj . Care ține
... PĂRTINÍ , părtinesc , vb . IV . Tranz . A avantaja în mod conștient pe cineva , a ține
PĂUNÁR , păunare , s . n . ( Rar ) Loc unde se cresc sau se țin păuni . [ Pr . : pă - u - ] - Păun + suf . -
... PACIFÍST , - Ă , pacifiști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Adept al pacifismului . 2. Adj . Care ține
... PALEOGRÁFIC , - Ă , paleografici , - ce , adj . Care ține
PALÉTĂ , palete , s . f . 1. Placă de lemn , de porțelan etc . , prevăzută cu o deschizătură pentru a putea fi ținută cu mâna , pe care pictorii își întind și își amestecă vopselele când lucrează . 2. Lopățică rotundă sau ovală de lemn , de obicei acoperită cu cauciuc sau cu plută , cu care se lovește mingea în tenisul de masă . 3. Piesă ( plată ) de forme variate , folosită ca suport , ca unealtă de presat , de netezit etc . sau la diferite mecanisme și
PÁNĂ^2 , pene , s . f . 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini , a unui mecanism , a unui vehicul . 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta . PÁNĂ^1 , pene , s . f . I. 1. Fiecare dintre formațiile epidermice cornoase care acoperă corpul păsărilor , servind la protecția lui și la zbor , compusă dintr - un cotor pe care sunt așezate simetric , de - o parte și de alta , fire ( pufoase ) . 2. ( La pl . ) Pene ^1 ( I 1 ) de pasăre sau fire pufoase desprinse de pe cotoarele acestora , care servesc la umplerea pernelor , a saltelelor etc . ; p . ext . așternut ( moale ) de pat ( cu pene ) , fulgi etc . ) . 3. Pană ^1 ( I 1 ) de gâscă , ascuțită și despicată la vârf , întrebuințată altădată ca instrument de scris cu cerneală ; p . gener . toc de scris , condei ; ceea ce servește la scris . 4. Dispozitiv făcut din cotor de pană ^1 ( I 1 ) , care servește să țină cârligul undiței la adâncimea dorită . 5. Podoabă din pene ^1 ( I 1 ) , care se poartă la pălărie , în păr etc . 6. ( În sintagma ) Categorie pană = categorie în care intră boxerii între 54 și 57 ...