Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRUNZA

 Rezultatele 451 - 460 din aproximativ 756 pentru FRUNZA.

MUȘEȚEL

MUȘEȚÉL s . m . Plantă erbacee anuală , medicinală , din familia compozitelor , cu frunze divizate și cu flori albe pe margini și galbene în centru , foarte aromatice , grupate în capitule terminale ; romaniță ( Matricaria chamomilla ) . - Mușat ( reg . " frumos " et . nec . ) + suf . -

 

MUȘIȚĂ

MÚȘIȚĂ , mușițe , s . f . 1. Nume dat îngrămădirii de insecte care se formează în jurul butoaielor cu vin , al vaselor de oțet sau al fructelor în fermentație . 2. Mulțime de larve care se dezvoltă vara pe carne sau pe cadavre din ouăle depuse de o specie de muscă . 3. ( Reg . ) Nume dat unor insecte parazite care atacă rădăcinile și frunzele unor plante . 4. ( Reg . ) Mucegai ;

 

MUGUR

MÚGUR , muguri , s . m . 1. Organ al plantelor superioare , format dintr - un vârf vegetativ și din frunze tinere ( nedezvoltate încă ) acoperite de frunzulițe solzoase . 2. Excrescență mică , de natură patologică , pe unele organe . 3. Parte a pieptului dintre picioarele de dinainte la vitele cornute , la cerb , la căprioară și la alte animale sălbatice . [ Var . : múgure s .

 

MULTILOBAT

MULTILOBÁT , - Ă , multilobați , - te , adj . ( Despre frunze ) Care este divizat în numeroși

 

MUR

MUR ^1 , muri , s . m . Nume dat mai multor specii de arbuști din familia rozaceelor , cu tulpina spinoasă , cu frunze palmat - compuse , cu flori albe sau roz dispuse în umbele și cu fructele comestibile ( Rubus ) ; arbust din această specie . MUR ^2 , muri , s . m . ( Latinism înv . )

 

MUTICĂ

MÚTICĂ , mutici , adj . ( Despre frunze ) Care se termină cu un organ prelungit ( spin

 

NĂFURICĂ

NĂFURÍCĂ , năfurici , s . f . Plantă erbacee din familia compozeelor , cu tulpina dreaptă , cu frunze penate și cu flori gălbui , dispuse în capitule mici ; peliniță ( Artemisia

 

NĂGARĂ

NĂGÁRĂ s . f . 1. Plantă erbacee din familia gramineelor , caracteristică vegetației din stepe , cu paiul înalt , frunzele înguste și spicul cu fire lungi și aspre ( Stipa capillata ) . 2. ( Reg . ) Colilie . 3. ( Rar ) Neghină . [ Var . : negáră s . f . ] - Et .

 

NĂLBAR

NĂLBÁR^1 s . m . Fluture mare cu aripile albe cu nervuri negre , ale cărui omizi distrug frunzele pomilor fructiferi , ale verzei etc . ( Aporia crataegi ) . [ Var . : nalbár s . n . ] NĂLBÁR^2 , nălbari , s . m . ( Reg . )

 

NĂUT

NĂÚT s . m . Plantă din familia leguminoaselor , cu frunze compuse , flori liliachii sau albe și fructe păstăi , care conțin semințe de formă sferică neregulată ( Cicer

 

NĂVALNIC

NĂVÁLNIC , - Ă , navalnici , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi domolit , stăpânit ; furtunos , impetuos , aprig , violent ; strașnic , cumplit . 2. S . m . Specie de ferigă cu frunze mari , lucitoare , în formă de lance , dispuse în rozete , folosită în medicina populară ( Scolopendrium vulgare ) . - Năvală + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>