Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIPSIT

 Rezultatele 471 - 480 din aproximativ 509 pentru LIPSIT.

STINGHERIT

STINGHERÍT , - Ă , stingheriți , - te , adj . 1. Care ( din cauza timidității , a emoției , a împrejurărilor etc . ) are o atitudine stângace , lipsită de siguranță , de degajare , care nu se simte în largul său ; stânjenit . 2. Incomodat , deranjat , împiedicat ( să acționeze , să lucreze , să se odihnească în bune

 

STRIDENT

STRIDÉNT , - Ă , stridenți , - te , adj . 1. ( Despre sunete ; adesea adverbial ) Care este ascuțit și puternic , pătrunzător ; lipsit de armonie , neplăcut la auz . 2. ( Despre culori ) Care nu este în armonie cu culorile înconjurătoare ; prea aprins , prea viu , bătător la ochi ;

 

STUDIAT

STUDIÁT , - Ă , studiați , - te , adj . 1. Cercetat , analizat , examinat . 2. Fig . Lipsit de naturalețe , de sinceritate ; artificial , afectat , prefăcut . [ Pr . : - di -

 

STUPIDITATE

STUPIDITÁTE , stupidități , ( 2 ) s . f . 1. Însușirea de a fi stupid , lipsă de rațiune ; prostie . 2. Faptă sau vorbă de om stupid ; frază lipsită de sens ; inepție ,

 

SUCEALĂ

SUCEÁLĂ , suceli , s . f . Faptul de a ( se ) suci ; ( în special ) faptul de a fi sucit ^2 la minte sau lipsit de rațiune ; fire , apucătură de om sucit ^2 ; sminteală , aiureală , scrânteală . - Suci + suf . -

 

SUGĂTOR

SUGĂTÓR , - OÁRE , sugători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . ( Înv . ) Sugaci . 2. S . f . Hârtie sugativă . 3. S . f . Mică plantă din regiunea subalpină , lipsită de clorofilă , palid - gălbuie , brună sau roșie , cu frunze în formă de solzi și cu flori albe - gălbui ( Monotropa hypopytis ) . - Suge + suf . -

 

SUMBRU

SÚMBRU , - Ă , sumbri , - e , adj . 1. Întunecat , posomorât , întunecos . 2. Fig . Lipsit de veselie , închis în sine ; posomorât , trist ,

 

SUPLINI

SUPLINÍ , suplinesc , vb . IV . Tranz . 1. A înlocui pe cineva ( temporar ) în funcții sau în obligații , a ține locul . 2. A adăuga ceva ce lipsește ; a împlini , a completa o

 

SUR

SUR , - Ă , suri , - e , adj . 1. De o culoare intermediară între alb și negru sau care rezultă dintr - un amestec de alb și negru ; cenușiu ; ( despre animale și păsări ) care are părul , lâna , penele de culoare cenușie . 2. ( Despre cer , nori , văzduh ) Lipsit de lumină , de strălucire ; încețoșat , tulbure ; Fig . posomorât , mohorât . 3. ( Despre părul oamenilor ; p . ext . despre oameni )

 

SURDOMUT

SURDOMÚT , - Ă , surdomuți , - te , adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de auz și de grai ; ( persoană ) surdă și mută în același timp . - Surd + mut ( după fr . sourd -

 

TÂMPENIE

TÂMPÉNIE , tâmpenii , s . f . Starea omului cu inteligență mărginită sau lipsit de inteligență , tâmpeală ; faptă sau vorbă prostească ; idioțenie , prostie , neghiobie . - Tâmp + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>