Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNZESTRA

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 63 pentru ÎNZESTRA.

ROBUST

ROBÚST , - Ă , robuști , - ste , adj . Care este înzestrat cu o constituție fizică puternică ; rezistent la muncă , la oboseală , la boală ; voinic , viguros ,

 

SENZITIV

SENZITÍV , - Ă , senzitivi , - e , adj . 1. Senzorial ( 2 ) . 2. Înzestrat cu sensibilitate ;

 

SILOZ

SILÓZ , silozuri , s . n . Construcție de mari dimensiuni înzestrată cu instalații speciale de uscare , de transport etc . care servește la depozitarea și păstrarea pe termen lung a unor cantități mari de produse agricole sau de alte

 

SIMȚITOR

SIMȚITÓR , - OÁRE , simțitori , - oare , adj . 1. Care este capabil să simtă ( 5 ) , care se înduioșează , se impresionează ușor , înzestrat cu simțire ( 2 ) , plin de sensibilitate ( 1 ) ; sensibil , impresionabil , emotiv . 2. ( Adesea adverbial ) Apreciabil , considerabil , important . A făcut o economie simțitoare . - Simți + suf . -

 

SPRINTER

SPRÍNTER , - Ă , sprinteri , - e , s . m . și f . Atlet specializat în alergări pe distanțe scurte sau înzestrat cu capacitatea de a sprinta în finalul unei curse mai

 

SUPRAOM

SUPRAÓM , supraoameni , s . m . Om înzestrat cu calități excepționale , care realizează lucruri ce par mai presus de puterile

 

TALENTAT

TALENTÁT , - Ă , talentați , - te , adj . Care are talent ; înzestrat . - Talent + suf . -

 

TEHNIC

TÉHNIC , - Ă , tehnici , - e , adj . , s . f . I. Adj . Care aparține tehnicii ( II ) , privitor la tehnică . II. S . f . 1. Totalitatea uneltelor și a practicilor producției dezvoltate în cursul istoriei , care permit omenirii să cerceteze și să transforme natura înconjurătoare cu scopul de a obține bunuri materiale . 2. Totalitatea procedeelor întrebuințate în practicarea unei meserii , a unei științe etc . 3. ( Mil . ; în sintagma ) Tehnică de luptă = totalitatea mijloacelor de luptă și auxiliare cu care sunt înzestrate forțele

 

TORPILOR

TORPILÓR , torpiloare , s . n . Navă de război ușoară și rapidă , înzestrată pentru lansarea

 

UTILA

... UTILÁ , utilez , vb . I . Tranz . A înzestra

 

UTILAT

UTILÁT , - Ă , utilați , - te , adj . Înzestrat cu utilajul necesar . - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>