Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ASCUȚIT

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 238 pentru ASCUȚIT.

ȚIPĂT

ȚÍPĂT , țipete , s . n . Strigăt ascuțit ( de durere sau de spaimă ) , zbieret , urlet , strigăt . [ Var . : țípet s . n . ] - Țipa ^1 + suf . -

 

ȚIPAT

ȚIPÁT , - Ă , țipați , - te , adj . ( Rar ) Rostit cu glas tare și ascuțit ; strident . - V. țipa ^

 

ȚIUI

ȚIUÍ , țíui , vb . IV . Intranz . 1. A produce un sunet prelung , ascuțit , cu rezonanță metalică . 2. ( Despre păsări ) A scoate sunete prelungi ( și stridente ) . [ Pr . : ți - u - i . - Prez . ind . și : țiuiesc ] Țiu ^1 + suf . -

 

ȚIUIT

ȚIUÍT , țiuituri , s . n . Faptul de a țiui ; sunet prelung și ascuțit ; țiuitură . [ Pr . : ți - u - ] - V.

 

ȚUGUI

ȚUGÚI , țuguie , s . n . Vârf de deal sau de munte ; creștet , pisc ; p . gener . vârful ascuțit al unor obiecte ; țuguitură , țuțui . - Et .

 

ȚUGUIA

... ȚUGUIÁ , țuguiez , vb . I . Refl . A se ascuți

 

ȚUGUIAT

ȚUGUIÁT , - Ă , țuguiați , - te , adj . Ascuțit , prelungit în formă de țugui . [ Pr . : - gu - iat ] - V.

 

ȚURȚUR

ȚÚRȚUR , țurțur , s . m . 1. Sloi mic de gheață de formă prelungită și ușor ascuțită spre vârf , care se formează de - a lungul streșinilor sau pe ramuri , prin înghețarea imediată a apei care se scurge . 2. ( La pl . ) Franjuri . 3. Jgheab prin care curge apa ( la fântână ) . [ Var . : țúrțure s . m . ] - Et .

 

ȚURCĂ

ȚÚRCĂ^2 , țurci , s . f . Căciulă mare și mițoasă făcută din blană de oaie țurcană . ȚÚRCĂ^1 , țurci , s . f . Bețisor ascuțit la ambele capete , cu care se joacă copiii , încercând să - l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băt mai lung ; jocul la care se folosește acest

 

ACROCEFAL

ACROCEFÁL , - Ă , acrocefali , - e , adj . Cu craniul ascuțit , conic , cu creștetul

 

ACROCEFALIE

ACROCEFALÍE s . f . Malformație a craniului , constând în aspectul ascuțit , conic al cuții craniene ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>