Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONȘTIINȚĂ
Rezultatele 51 - 59 din aproximativ 59 pentru CONȘTIINȚĂ.
... un împuternicit sau un mandatar . 4. A constitui , a fi , a însemna . 5. A - și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior ; p . ext . a - și imagina , a - și închipui . 6. A exprima ...
... exprimă atitudinea omului față de realitate ; simțământ . 2. Facultatea de a simți , de a cunoaște , de a aprecia ceva ; conștiință
SOMN ^2 , ( rar ) somnuri , s . n . Stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor , necesară redresării forțelor , caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței , prin relaxare musculară , prin încetinirea circulației , a respirației și prin vise ; starea celui care doarme . SOMN ^1 , somni , s . m . Pește teleostean răpitor cu corpul lung , fără solzi , lățit în partea de dinainte , cu capul turtit , cu gura armată de dinți puternici și cu mustăți lungi ( Silurus
... SPÍRIT , spirite , s . n . I. 1. Factor ideal al existenței ( opus materiei ) ; conștiință , gândire ; p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale , de caracter etc ...
SUBCONȘTIÉNT s . n . Sferă a fenomenelor psihice care se desfășoară în afara conștiinței și care au putut fi anterior conștiente sau ar putea deveni conștiente ulterior . [ Pr . : - ști - ent ] - Sub ^1 - + conștient ( după fr .
SUBIECTIVÍSM s . n . 1. Orientare , tendință în filozofie care neagă existența lumii exterioare , reducând realitatea la conștiința pe care subiectul o are despre aceasta . 2. ( Rar ) Subiectivitate . - Subiectiv + suf . - ism ( după fr .
SUBLIMINÁL , - Ă , subliminali , - e , adj . ( Psih . ) Care este inferior pragului conștiinței , care nu devine
TRANSCENDENTALÍSM s . n . 1. Concepție filozofică elaborată de Kant și bazată pe ideea că formele apriorice ale conștiinței precedă experiența și constituie condițiile existenței ei . 2. Curent filozofic caracterizat prin religiozitate panteistă și prin spirit
VIS , visuri , s . n . 1. Faptul de a visa ; înlănțuire de imagini , de fenomene psihice și de idei care apar în conștiința omului în timpul somnului . 2. Reverie , meditație , visare . 3. Fig . Iluzie deșartă ; gând , idee , aspirație