Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUNOȘTINȚĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 126 pentru CUNOȘTINȚĂ.
ERUDÍT , - Ă , erudiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care posedă cunoștințe temeinice și vaste în urma unor studii îndelungate ; savant ,
EURÍSTIC , - Ă , euristici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre procedee metodologice ) Care servește la descoperirea unor cunoștințe noi . 2. S . f . ( Rar ) Metodă de studiu și de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi ; arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul . [ Pr . : e -
EXÁMEN , examene , s . n . 1. Mijloc de verificare și de apreciere a cunoștințelor dobândite de elevi , de studenți , de candidați pentru ocuparea unui loc , a unui post etc . 2. Cercetare amănunțită a unui lucru sau a unei ființe , în vederea ajungerii la o justă cunoaștere a
EXPÉRT , - Ă , experți , - te , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( Adesea adjectival ) Persoană care posedă cunoștințe temeinice într - un anumit domeniu ; specialist de mare clasă . 2. Adj . ( Inform . ; în sintagma ) Sistem expert = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de
EXTEMPORÁL , extemporale , s . n . Probă scrisă , neanunțată , de obicei din lecția curentă , dată elevilor pentru verificarea periodică a cunoștințelor ; lucrare de
IGNORÁNȚĂ s . f . 1. Lipsă de cunoștințe ( elementare ) , de învățătură ; incultură . 2. ( Înv . ) Faptul de a ignora , de a nu ști
IGNORÁNT , - Ă , ignoranți , - te , adj . , s . m . și f . ( Om ) incult , fără cunoștințe elementare ;
INCONȘTIÉNȚĂ s . f . 1. Lipsă sau pierdere a cunoștinței , care apare în diferite boli neuropsihice . 2. Lipsa unei atitudini conștiente , raționale fată de realitatea înconjurătoare ; stare sufletească în care omul nu - și dă seama de actele sale . [ Pr . : - ști -
INCONȘTIÉNT , - Ă , inconștienți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu este conștient , care nu știe ce face , care și - a pierdut cunoștința ( ca urmare a unei stări patologice ) . 2. ( Adesea adverbial ) Care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare ; fără minte , fără judecată . II. S . n . Activitate psihică a omului de care el nu - și dă seama , totalitate a fenomenelor psihice care scapă conștiinței . [ Pr . : - ști -
ÍNDICE , indici , ( 1 , 2 , 3 , 4 ) s . m . , indice , ( 5 ) s . n . 1. S . m . Număr , literă sau simbol literal așezat la dreapta sau la stânga ( mai sus sau mai jos ) față de un număr sau de o literă , cărora le precizează valoarea sau înțelesul . 2. S . m . Fapt , indicație care , sub forma unui număr , a unei formule sau a unei expresii , înfățișează aspectul unui fenomen , al unei acțiuni , al unei situații etc . 3. S . m . Semn convențional cu care se notează un domeniu de cunoștințe sau o anumită problemă într - un sistem de clasificare după conținut a publicațiilor . Indice de clasificare zecimală . 4. S . m . Ac mobil al unui aparat sau instrument care arată pe o scară gradată valoarea mărimii măsurate . 5. S . n . Index (
INFORMÁȚIE , informații , s . f . 1. Comunicare , veste , știre care pune pe cineva la curent cu o situație . 2. Lămurire asupra unei persoane sau asupra unui lucru ; totalitate a materialului de informare și de documentare ; izvoare , surse . 3. Fiecare dintre elementele noi , în raport cu cunoștințele prealabile , cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri ( text scris , mesaj vorbit , imagini plastice , indicație a unui instrument etc . ) . 4. ( Biol . ; în sintagma ) Informație genetică = totalitate a materialului genetic dintr - o celulă capabilă să creeze secvențe de aminoacizi care , la rândul lor , formează proteine