Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXISTENȚĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 135 pentru EXISTENȚĂ.
EMBRIONÁR , - Ă , embrionari , - e , adj . 1. De embrion , privitor la embrion , ca un embrion . 2. Fig . Abia născut , abia ivit , în germene ; la începutul existenței , dezvoltării . [ Pr . : - bri -
EMPIRIOCRITICÍSM s . n . Curent filozofic pozitivist de la sfârșitul sec . XIX , care nega existența obiectivă a lumii materiale și considera lucrurile ca fenomene ale conștiinței , ca simple complexe de senzații ; machism . [ Pr . : - ri -
... ENTITÁTE , entități , s . f . Conținut de sine stătător , existență
EOCÉN , - Ă , eoceni , - e , s . n . î . S . n . Epocă geologică cuprinsă în prima parte a perioadei paleogene , caracterizată mai ales prin existența numuliților , lamelibranhiatelor , gasteropodelor , echinidelor și mamiferelor . 2. Adj . Care se referă la epoca eocenului ( 1 ) . [ Pr . : e -
EQUUS subst . Gen de mamifere imparicopitate , având ca reprezentanți actuali calul , măgarul , zebra etc . , caracterizate prin talie mare , dinți lungi , existența unui singur deget . [ Pr . : écvus ] - Cuv .
... inflamabilă , cu miros aromatic specific , obținută din alcooli sau din fenoli , cu numeroase folosiri în industrie . 2. S . m . Substanță ipotetică ( a cărei existență nu este admisă de fizica modernă ) având proprietăți fizice contradictorii , care ar umple întregul spațiu și ale cărei oscilații ar constitui undele electromagnetice . 3. S ...
... ETERNITÁTE s . f . Faptul de a fi etern ( 1 ) ; existență
EU , ( I ) pron . pers . 1 sg . ( II ) euri , s . n . I. Pron . pers . 1 sg . 1. ( La nominativ , ține locul numelui persoanei care vorbește , cu funcțiune de subiect ) Eu merg . 2. ( La dativ , în formele mie , îmi , mi ) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le - a spus . 3. ( La acuzativ , în formele mine , mă , m - ) Oamenii mă laudă . 4. ( Urmat de unul , una la diferite cazuri , exprimă ideea de izolare ) Mie unuia nu - mi trebuie . II. S . n . ( Fil . ) Ceea ce constituie individualitatea , personalitatea cuiva ; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului . [ Pr . : ( I ) ieu . - Var . : ( I , pop . ) io pron . pers . 1
FENOMENOLOGÍE s . f . 1. Curent în filozofie care își propune să studieze fenomenele conștiinței prin prisma orientării și a conținutului lor , făcînd abstracție de omul real , de activitatea lui psihică concretă și de mediul social . 2. ( La Hegel ) Teorie filozofică în care se afirmă primatul conștiinței asupra existenței și se încearcă în mod rațional descrierea procesului dezvoltării conștiinței . 3. Studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene , așa cum se manifestă ele în timp si
... FIÍNȚĂ , ființe , s . f . 1. Tot ceea ce are viață ( și se mișcă ) ; viețuitoare , vietate . 2. Existență