Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GÂNDIRE

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 77 pentru GÂNDIRE.

NOETIC

... NOÉTIC , - Ă , noetici , - ce , adj . ( Fil . ) Care se referă la procesul de gândire

 

NONCONTRADICȚIE

NONCONTRADÍCȚIE , noncontradicții , s . f . Principiu fundamental al gândirii potrivit căruia despre un subiect este imposibil a afirma și a nega același predicat în același timp și sub același

 

OBIECT

OBIÉCT , obiecte , s . n . 1. Corp solid , de obicei prelucrat , care are o anumită întrebuințare . 2. Element , materie asupra căreia e îndreptată gândirea , activitatea intelectuală a omului . 3. Ceea ce formează materia unei discipline , disciplină de studiu ; materie . 4. Scop , țintă , țel ; obiectiv . 5. ( Gram . ; în sintagmele ) Obiect direct = complement direct . Obiect indirect = complement

 

OM

... OM , oameni , s . m . 1. Ființă superioară , socială , care se caracterizează prin gândire , inteligență și limbaj articulat , iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta , mâinile libere ...

 

PANSEU

... PANSÉU , panseuri , s . n . ( Ir . ) Gândire

 

PARANOIA

... PARANÓIA s . f . Nume generic pentru un grup de boli psihice cronice care se manifestă prin lipsă de logică în gândire

 

PERCEPE

PERCÉPE , percép , vb . III . Tranz . 1. A sesiza ceva cu ajutorul simțurilor și al gândirii , prin reflectare nemijlocită ; p . ext . a înțelege , a pricepe . 2. A încasa un impozit sau o taxă

 

PRELOGIC

PRELÓGIC , - Ă , prelogici , - ce , adj . ( Despre gândirea , mentalitatea primitivă ) Care nu se conformează normelor logicii , fiind dominat de

 

PROBLEMATIZARE

PROBLEMATIZÁRE , problematizări , s . f . 1. Acțiunea de a problematiza și rezultatul ei . 2. Metodă de învățământ care declanșează activitatea independentă a elevului , gândirea și efortul personal al

 

PROSTI

... prostesc , vb . IV . Intranz . ( Pop . ) A cerși . PROSTÍ^1 , prostesc , vb . IV . 1. Refl . ( Despre oameni ) A - și pierde puterea de gândire , inteligența , a deveni prost ; a se tâmpi . 2. Tranz . ( Fam . ) A induce pe cineva în eroare , a - l ...

 

PSIHOZĂ

PSIHÓZĂ , psihoze , s . f . Boală mintală caracterizată prin tulburări ale comportamentului , gândirii sau afectivității bolnavului și de care acesta este

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>