Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUCOS

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 84 pentru MUCOS.

PAPILĂ

PAPÍLĂ , papile , s . f . Mică proeminență ( conică ) a pielii , a unor mucoase sau a feței externe sau interne a unui

 

PAPILOM

PAPILÓM , papiloame , s . n . Tumoare epitelială benignă , care se formează pe piele și pe mucoase . [ Pl . și :

 

PEȘTE

PÉȘTE , pești , s . m . 1. ( La pl . ) Clasă de animale vertebrate acvatice , cu corpul de obicei alungit , cu pielea acoperită cu solzi și bogată în secreții mucoase , cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială ; ( și la sg . ; adesea colectiv ) animal care face parte din această clasă . 2. Carne de pește ( 1 ) , folosită ca aliment ; mâncare preparată din astfel de carne . 3. ( La pl . art . ) Numele unei constelații din emisfera boreală . 4. Fig . ( Calc după fr . poisson ) Bărbat întreținut de o

 

PEMFIGUS

PÉMFIGUS s . n . Boală de piele care se manifestă prin apariția pe piele și pe unele mucoase a unor bășici purulente , care lasă cruste și eroziuni . [ Acc . și :

 

PERLINGUAL

PERLINGUÁL , - Ă , perlinguali , - e , adj . ( Despre medicamente sau despre administrarea unor medicamente ) Care este pus pe limbă sau sub limbă pentru a fi resorbit rapid de mucoasa limbii și a avea , în felul acesta , o acțiune cât mai

 

PIELITĂ

PIELÍTĂ , pielite , s . f . Boală care se manifestă prin inflamația mucoasei bazinetului renal . [ Pr . : pi -

 

PITUITAR

PITUITÁR , - Ă , pituitari , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Care secretează pituită ; pituitiv . 2. S . f . Mucoasă a cavității nazale , constituită dintr - un epiteliu cilindric cu cili vibratili , care cuprinde elementele senzoriale ale mirosului . [ Pr . : - tu -

 

PLEASNĂ

PLEÁSNĂ , plesne , s . f . 1. ( Pop . ) Șfichi ; p . ext . bici . 2. ( Reg . ) Fir de care se prinde cârligul la capătul sforii de pescuit . 3. ( Pop . ) Iritație a mucoasei limbii și a cerului gurii ( mai ales la copiii

 

PLETORĂ

PLÉTORĂ s . f . 1. Cantitate de sânge sau de lichide depășind valorile normale în întreg organismul sau numai în anumite părți ale lui ; stare morbidă provocată de această supraîncărcare și care se manifestă prin roșeața pielii și a mucoaselor , palpitații , puls accelerat , respirație scurtă etc . 2. Cantitate mare de obiecte sau de ființe ( lipsite de

 

PLICĂ

PLÍCĂ , plice , s . f . Cută a pielii sau a mucoaselor pereților

 

POLIP

POLÍP , polipi , s . m . 1. Nume generic dat animalelor celenterate de forma unui săculeț și cu gura înconjurată de tentacule , care trăiesc fixate . 2. Tumoare benignă care se formează pe unele

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>