Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru P.
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 2789 pentru P..
PÂSLÍT , - Ă , pâsliți , - te , adj . ( Rar ) Pâslos . - V.
PÂSLÓS , - OÁSĂ , pâsloși , - oase , adj . Des ca pâsla , asemănător ca aspect cu pâsla ; pâslit ; îndesat , aspru , bătucit . - Pâslă + suf . -
PĂCURÁR^2 , păcurari , s . m . ( Reg . ) Muncitor care se ocupă cu extragerea păcurii . PĂCURÁR^1 , păcurari , s . m . ( Înv . și reg . ) Păstor ,
PĂCURÍU , - ÍE , păcurii , adj . ( Rar ) De culoarea păcurii ; negru . - Păcură + suf . -
PĂCURÓS , - OÁSĂ , păcuroși , - oase , adj . ( Rar ) Care conține păcură ; care seamănă cu păcura . - Păcură + suf . -
PĂDUCÉL , păducei , s . m . 1. Arbust sau arbore spinos din familia rozaceelor , cu frunze crestate , cu flori albe dispuse în buchețele , cu fructe comestibile , care se cultivă și ca plantă ornamentală ( Crataegus monogyna ) . 2. Insectă parazită care trăiește pe plante sau pe corpul unor mamifere ( Leptus autumnalis ) . 3. ( Pop . ) Boală de piele care se manifestă prin mâncărimi pe tălpi sau între degetele
PĂDÚCHE , păduchi , s . m . 1. Nume generic dat mai multor specii de insecte parazite care trăiesc pe corpul oamenilor și al unor animale ( Pediculus ) . 2. Nume dat unor insecte parazite care trăiesc pe frunzele , ramurile sau tulpinile plantelor , hrănindu - se pe seama acestora . 3. Compus : păduche - de - lemn =
PĂDUCHEÁ , păduchez , vb . I . Tranz . și refl . ( Pop . ) A îndepărta păduchii ( 1 ) din păr , de pe corp sau de pe haine ; a ( se ) despăduchea . [ Var . : păduchí vb .
PĂDUCHÍ vb . IV . v .
PĂDURÁR , pădurari , s . m . Persoană însărcinată cu paza unei păduri . - Pădure + suf . -
PĂDURÁT , - Ă , pădurați , - te , adj . ( Rar ) Împădurit . - Pădure + suf . -