Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRONUNȚA
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 86 pentru PRONUNȚA.
MIÓZĂ s . f . Contracție pronunțată a pupilei , care apare în timpul expunerii la lumină , la efortul de acomodare etc . [ Pr . : mi -
NAZALITÁTE s . f . Particularitate a unui sunet de a fi pronunțat cu timbru nazal (
... NAZALIZÁ , nazalizez , vb . I . Tranz . A pronunța
NEARTICULÁT , - Ă , nearticulați , - te , adj . 1. ( Fon . ; despre sunete ) Care nu este articulat ; ( despre cuvinte ) pronunțat neclar , îngăimat . 2. ( Gram . ) Care nu este însoțit de articol ( hotărât ) ; în care cuvintele nu sunt însoțite de articol ( hotărât ) . 3. ( Fiziol . ) Care nu este format din articulații , care nu are articulații . [ Pr . : ne - ar - ] - Ne - +
NEROTUNJÍT , - Ă , nerotunjiți , - te , adj . 1. Care nu este rotunjit . 2. ( Despre vocale ) Care se pronunță fără participarea buzelor . - Ne - +
OMOFÓN , - Ă , omofoni , - e , adj . ( Despre cuvinte , grupuri de cuvinte , silabe etc ) Care se pronunță la fel cu alt cuvânt , grup de cuvinte , silabe etc . , fără a se scrie
... OSÂNDÍ , osândesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) 1. A condamna , a pedepsi ( printr - o sentință judecătorească ) ; a pronunța
PÂR ^2 , pâri , s . m ( Reg . ) Cel care pârăște ; pârâș , reclamant . PÂR ^1 interj . ( Adesea pronunțat cu " r " prelungit ) Cuvânt care imită zgomotul sau trosnetul produs de un corp solid care se rupe sau se despică , de arderea lemnelor , de presiunea exercitată asupra zăpezii etc . -
PARAMILITÁR , - Ă , paramilitari , - e , adj . ( Despre formații , detașamente , grupări , organizații etc . ) Care este organizat și dotat după modelul unei armate ; ( despre acțiuni ) care are un pronunțat caracter militar (
PHI interj . ( Fam . ; adesea pronunțat cu " i " prelungit ) Exclamație care exprimă : a ) bucurie , mulțumire , încântare ; b ) mirare , surpriză ; dezaprobare ; c ) repulsie , dezgust . [ Var . : phiu , pi interj . ] -
PÍȘCĂ , piști , s . f . Dispozitiv format dintr - o parâmă de sârmă legată de mal și folosit la întoarcerea navelor fluviale la coturile pronunțate ale apei . - Et .