Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROPOZIȚIE

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 97 pentru PROPOZIȚIE.

CE

CE pron . invar . I. ( Interogativ , uneori cu nuanță exclamativă ) 1. ( Exprimă o întrebare ) Ce ai ? 2. Pentru care motiv ? din care cauză ? Ce te miri ? 3. ( Interogativ - exclamativ , indică surpriza , indignarea , neîncrederea etc . ) Cum adică ? Nu cumva ? Ce ! Vrei să spui că n - ai fost ? II. ( Adverbial ) Cât ( de tare , de mult ) , cum . Ce - aș mai râde să te văd păcălit . III. ( Cu valoare de conjuncție ) Care lucru anume . Nu mai știa ce să facă de bucurie . IV. ( Relativ ) 1. Care . 2. ( În legătură cu " a fi " , " a găsi " , cu sens explicativ ) Ființă ticăloasă ce ești ! 3. Ceea ce . Ați aflat ce s - a întâmplat ? V. ( Nehotărât ) 1. Un lucru oarecare , nu știu ce , nu știu cât ; ceva . 2. ( Cu repetarea verbului din propoziția principală ) A stat ce - a stat . 3. Orice , oricât . Zică cine ce va

 

COMPLEMENT

COMPLEMÉNT , complemente , s . n . 1. Ceea ce se adaugă la ceva spre a - l întregi ; complinire . 2. Parte secundară a propoziției care determină un verb , un adjectiv sau un adverb . 3. Substanță de natură proteică prezentă în serul normal și care participă la procesul

 

COMPLETITUDINE

... COMPLETITÚDINE s . f . ( Log . ) Proprietate a unui sistem ipotetic - deductiv în care orice propoziție

 

CONECTIV

... 3. S . n . ( Mat . ) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii ; operator , functor , conector . 4. S . n . ( Gram . ) Cuvânt de relație în propoziție

 

COORDONARE

COORDONÁRE , coordonări , s . f . 1. Acțiunea de a coordona și rezultatul ei . 2. Relație stabilită , în cadrul unei enunțări , între cuvinte , construcții și propoziții care stau pe același plan , fără ca unul dintre elemente să depindă din punct de vedere gramatical de celălalt . [ Pr . : co -

 

DEȘI

... DEȘÍ conj . ( Introduce o propoziție

 

DEOARECE

... DEOARECÉ conj . ( Indică un raport de cauză între o propoziție

 

DINCOTRO

DINCOTRÓ adv . ( Adesea în propoziții

 

DOAR

DOÁR adv . 1. ( Exprimă ideea unei delimitări sau restricții ) Numai . Stai doar o clipă ! 2. Vezi bine , cum se știe ; desigur . Doar nu m - ai căutat ! 3. Poate ; probabil . Va reuși doar până la urmă ! 4. ( Reg . , la începutul unei propoziții interogative ) Oare ? [ Var . : doáră

 

DUBITATIV

DUBITATÍV , - Ă , dubitativi , - e , adj . ( Despre propoziții ) Care exprimă o îndoială , o nehotărâre , o nesiguranță , o posibilitate sau o

 

EPIFORĂ

EPIFÓRĂ , epifore , s . f . Figură de stil care constă în repetarea unui cuvânt sau a unor cuvinte la sfârșitul propozițiilor , frazelor sau al unor strofe ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>