Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SLUJBĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 103 pentru SLUJBĂ.
MOȘ , moși , s . m . I. 1. Bărbat ( mai ) în vârstă ; unchiaș , moșneag ; p . restr . apelativ cu care cineva mai tânăr se adresează unui bărbat mai în vârstă . 2. ( Înv . și reg . ) Bunic ; ( mai ales la pl . ) ascendent ( mai îndepărtat ) , înaintaș , strămoș . 3. Personaj mascat , reprezentând un bătrân , care însoțește brezaia sau care apare în diferite creații dramatice populare ; moșneag . 4. ( Pop . ; la pl . ; de obicei art . ) Ființe imaginare despre care se crede că ar alunga iarna ; fiecare dintre cele nouă zile din lună martie care urmează după zilele babelor . 5. ( La pl . ; în tradițiile populare ) Nume dat mai multor sărbători religioase în care se fac slujbe și pomeni pentru morți . II. Partea cu cârlig a unei
... OFÉRTĂ , oferte , s . f . 1. Propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea - cumpărarea unor mărfuri , pentru angajarea într - o slujbă , participarea la o acțiune , prestarea unor servicii etc . ; ( concr . ) act , document scris prin care se face o astfel de propunere . 2. Totalitatea mărfurilor destinate consumului ...
... OFICIÁ , oficiez , vb . I . Tranz . A face o slujbă
OFICIÁNT , - Ă , oficianți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care oficiază ( slujba bisericească ) . 2. S . m . și f . ( Grad de ) funcționar în unele instituții sau întreprinderi de stat . [ Pr . : - ci -
OM , oameni , s . m . 1. Ființă superioară , socială , care se caracterizează prin gândire , inteligență și limbaj articulat , iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta , mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat . 2. ( Cu determinări care indică un raport de dependență ) Persoană care se află în slujba cuiva ; persoană de încredere . 3. Persoană de vază , de seamă . 4. Bărbat . 5. ( La sg . ) Persoană oarecare , cineva , oricine . 6. ( Art . ) Numele popular al constelației boreale Hercule . [ Gen . - dat . : omului ; voc . :
ORÁR^1 , orare , s . n . Veșmânt bisericesc în formă de fâșie lungă și îngustă de lână , de mătase sau de bumbac , purtat pe umăr de diacon în timpul slujbei religioase . ORÁR^2 , - Ă , orari , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care arată orele ; privitor la ore ; care se face sau se calculează pe timp de o oră . 2. S . n . Program al unei activități împărțit pe ore și repetat periodic ; ( concr . ) tabel , grafic care indică programul în ore al unei activități ; orele de plecare și de sosire ale unui tren , vapor , autobuz . 3. S . n . ( Înv . ) Instrument care indică timpul ;
PĂHĂRNICÍE s . f . 1. Demnitatea sau slujba de paharnic . 2. Bir ( încasat de păhărnicei ) de pe vinul vândut . - Paharnic + suf . -
... PAIÁ , paiele , s . f . Titlu onorific dat , în ierarhia boierească din țările românești , boierilor care nu aveau slujbă
... PARACLÍS , paraclise , s . m . 1. Capelă construită alături de o biserică , într - un cimitir , în interiorul unei clădiri etc . 2. ( În religia creștină ortodoxă ) Slujbă religioasă de laudă și de invocare a Fecioarei Maria , a lui Isus sau a unui sfânt ; rugăciunea închinată unuia ...
... PAVECÉRNIȚĂ , pavecernițe , s . f . Slujbă
PENTICOSTÁR , penticostare , s . n . Carte bisericească cuprinzând ritualul slujbelor dintre Paști și prima duminică după