Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRIGĂTE
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 111 pentru STRIGĂTE.
GUIȚÁ , pers . 3 guíță , vb . I. Intranz . ( Despre porci ; adesea fig . ) A scoate strigăte caracteristice speciei ; a covița . [ Pr . : gu -
... GUIȚÁT s . n . Faptul de a guița ; strigăt
HÂȘÂÍ , hâșâiesc , vb . IV . Tranz . A alunga o pasăre cu strigătul " hâș " . [ Var . : hâșăí , cășăí vb . IV ] - Hâș + suf . -
... Reg . ) A îndemna boii sau vacile la mers . HĂI ^1 interj . 1. ( Reg . ) Termen familiar cu care te adresezi cuiva ; bre , fă . 2. Strigăt
... HĂÍRE , hăiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a hăi ^2 și rezultatul ei ; strigăt
... HĂIS interj . Strigăt
HĂRMĂLÁIE s . f . Zgomot mare , larmă ( de strigăte , de glasuri ) ; gălăgie , zarvă , tărăboi , hălălaie , hărhălaie . [ Var . : harmaláie s . f . ] - Formație
... HARÉCI interj . ( Înv . ) Strigăt
... HI^2 interj . V . hă . HI^1 interj . Strigăt
... HO interj . 1. Strigăt cu care sunt oprite vitele , mai ales caii . 2. ( Repetat ; cu accentul frazei pe al doilea element ) Exclamație prin care se întăresc spusele cuiva . - Onomatopee ...
... HUȘTI interj . 1. Cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede , se strecoară repede undeva . 2. Strigăt