Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URA
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 100 pentru URA.
INESTÉTIC , - Ă , inestetici , - ce , adj . Care nu este estetic ; neestetic ,
INFÉCȚIE , infecții , s . f . 1. Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni ( paraziți , microbi sau viruși ) și din reacția țesuturilor la acest atac , manifestată prin inflamații , supurații , cangrene etc . 2. Miros urât , duhoare , putoare ,
IZMENÍ , izmenesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) 1. A se purta fără naturalețe , cu mofturi ; a se fandosi . 2. A se uita urât , a se strâmba ( la cineva ) , a se schimonosi , a face
MÂZGĂLÍ , mâzgălesc , vb . IV . Tranz . 1. A scrie urât și murdar ; a desena sau a picta neglijent , mânjind hârtia sau pânza . 2. A murdări , a păta , a mânji . [ Var . : zmângălí vb . IV ] - Mâzgă + suf . -
MÂZGĂLÍT , - Ă , mâzgăliți , - te , adj . 1. Acoperit cu un scris urât , neglijent . 2. Mânjit , murdărit , pătat . [ Var . : zmângălít , - ă
MĂGĂOÁIE , măgăoi , s . f . ( Pop . ) 1. Sperietoare de păsări . 2. Ființă imaginară enormă ( și urâtă ) . ; matahală ; namilă . 3. Fig . Sirenă ( de semnalizare ) . [ Var . : magaoáie s . f . ] - Et .
MĂSCĂRÍ , măscăresc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A certa , a ocărî , folosind vorbe urâte ; a
MACIOÁLĂ , macioale , s . f . ( Reg . ) 1. Femeie proastă , urâtă . 2. Vacă sau oaie slabă . - Et .
MAIMÚȚĂ , maimuțe , s . f . 1. Nume generic dat animalelor tropicale cu conformația exterioară foarte asemănătoare cu a omului , inteligente și sociabile , cu un spirit de imitație foarte dezvoltat . 2. ( Fam . ) Epitet depreciativ pentru o persoană foare urâtă sau care obișnuiește să imite pe
MÁMĂ , mame , s . f . 1. Femeie considerată în raport cu copiii ei , nume pe care i - l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa ; maică , muică , mamaie , mamacă , neneacă . 2. ( La voc . ) Termen ( afectuos ) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau , p . ext . unei persoane mai tinere . Florico , mamă , să ne scrii ! . 3. ( În sintagmele ) Mamă mare ( sau , pop . , bătrână , bună ) = bunică . Mamă soacră = soacră . 4. Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu ( sau despre ) o femeie ( în vârstă ) . 5. Compus : mama ( sau muma ) - pădurii ( sau pădurilor ) = a ) Personaj din mitologia populară , închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea , care umblă prin păduri , cântând sau bocind , ademenind copii sau chiar mâncând oameni ; b ) plantă erbacee , parazită , cu tulpina fără frunze , acoperită cu solzi și cu flori purpurii ( Latharea squamaria ) . 6. Fig . Izvor , cauză . [ Var . : ( reg . ) múmă s .
MATRACÚCĂ , matracuci , s . f . ( Pop . și fam . ) Femeie urâtă și prost îmbrăcată ; femeie proastă , bleagă ; femeie rea și vulgară ; femeie