Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DA !

 Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 2006 pentru DA !.

CAL

CAL , cai , s . m . 1. Animal domestic erbivor , cu copita nedespicată , folosit la călărie și la tracțiune ( Equus caballus ) ; p . restr . armăsar castrat . Calul de dar nu se caută la dinți ( sau în gură ) = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt , fără să se mai țină seama de defecte . 2. Nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal ( 1 ) ; a ) aparat de gimnastică ; b ) piesă la jocul de șah de forma unui cap de cal ( 1 ) . 3. Compuse : ( Entom . ) calul - dracului ( sau calul - popii , cal - turtit , cal - de - apă ) = libelulă ; ( Iht . ) cal - de - mare = mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului ; căluț de mare , hipocamp ( 2 ) ( Hippocampus

 

CALAICAN

CALAICÁN s . n . Denumire populară dată sulfatului de fier , de culoare verde când este cristalizat , solubil în apă , întrebuințat ca dezinfectant , colorant , în tăbăcărie și împotriva dăunătorilor din agricultură . [ Var . : calacán , călacán s .

 

CALCIO-VECCHIO

CÁLCIO - VÉCCHIO - VÉCCHIO s . n . Gen de tencuială ornamentală care prezintă asperități și adâncituri pronunțate la suprafață , dând zidurilor un aspect voit arhaic . - Cuv .

 

CALD

CALD , - Ă , calzi , - de , adj . 1. Care se găsește la o temperatură relativ înaltă ( fără a fi fierbinte ) față de mediul ambiant sau corpul omenesc ; care senzația de căldură . 2. ( Despre zone , regiuni , țări etc . ) Cu temperatură constant ridicată în tot cursul anului . 3. Fig . Aprins , înfocat ; pătimaș , prietenos , afectuos . Cuvinte calde . Privire caldă . 4. Fig . ( Despre vești , știri , informații etc . ) De ultimă oră ,

 

CALEDONIANĂ

CALEDONIÁNĂ adj . Orogeneza caledoniană ( În sintagma ) = totalitatea mișcărilor de cutare a scoarței terestre petrecute în timpuri străvechi și care au dat naștere munților din Scoția , Scandinavia etc . [ Pr . : - ni -

 

CALENDAR

CALENDÁR , calendare , s . n . 1. Sistem de împărțire a timpului în ani , luni și zile , bazat pe fenomenele periodice ale naturii . 2. Indicator sistematic ( în formă de carte , agendă sau tablou ) al succesiunii lunilor și zilelor unui an . 3. Publicație cu caracter variat , care apare o dată pe an , cuprinzând cronologia zilelor anului și diverse materiale cu caracter informativ , beletristic , științific etc . [ Var . : ( pop . ) călindár s .

 

CALOFILIE

... CALOFILÍE s . f . ( Lit . ) Tendință de a da

 

CAMĂTĂ

CÁMĂTĂ , camete , s . f . Dobândă ( excesivă ) pe care o ia cămătarul pentru sumele date cu

 

CAMERĂ

CÁMERĂ , camere , s . f . I. 1. Încăpere într - o clădire ; odaie . 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într - un cazan cu aburi sau într - un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate ; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc , unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii ; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică ; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea ...

 

CAMPOS

CÁMPOS s . n . pl . Nume dat savanei din platourile braziliene . [ Pr . : cámpuș ] - Cuv .

 

CANALICUL

CANALÍCUL , canalicule , s . n . Nume dat canalelor mici din țesuturile

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>