Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROCES
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 538 pentru PROCES.
TRÁGERE , trageri , s . f . Acțiunea de a ( se ) trage și rezultatul ei . 1. ( Pop . ) Atracție , îndemn , înclinare . 2. Scoatere , extragere . 3. Prelucrare a unui material ductil prin întindere și subțiere , prin care se obțin bare , țevi , sârmă etc . 4. Descărcare a unei arme ( în cadrul procesului de instruire militară ) ; împușcare ; tir . V.
... TRANSFORMÍSM s . n . Concepție biologică după care speciile de vegetale și animale se află într - un continuu proces
... TRANSGRESIÚNE , transgresiuni , s . f . ( Geol . ) Proces de înaintare a apelor marine spre uscat , pe suprafețe mari , ca efect al mișcării de coborâre a scoarței terestre . [ Pr . : - si ...
TREÁPĂD s . n . 1. Trap ( 1 ) . 2. Zgomot produs de mersul unui cal în trap sau de o persoană care calcă apăsat ; tropăit , tropăitură . 3. ( În evul mediu , în Țara Românească ) Taxă sau amendă percepută de la cei care nu - și plăteau datoriile sau de la cei care nu se înfățișau la procesele în care erau implicați . [ Var . : ( reg . ) treápăt s .
... TRIBUNÁL , tribunale , s . n . 1. Instanță judecătorească ( cu atribuții determinate ) . 2. Local în care funcționează tribunalul ( 1 ) . 3. Complet care judecă o cauză , un proces
TROMBÍNĂ , trombine , s . f . Enzimă care participă la procesul de coagulare a
... TROMBOPOIÉZĂ , trombopoieze , s . f . ( Biol . ) Proces
... TÚRNUS , turnusuri , s . n . Interval de timp în care se efectuează complet un anumit proces
UMEZITÓR , umezitoare , s . n . 1. Aparat de umezit hârtia prin stropire cu apă ( pentru a o satina ) , în timpul procesului de fabricație . 2. ( În sintagma ) Umezitor de aer = aparat care pulverizează apă și umezește aerul adus prin conducte din exterior la o instalație industrială , unde este nevoie de aer condiționat cu un anumit grad de umiditate . - Umezi + suf . -
UNIVÉRS , universuri , s . n . 1. Lumea în totalitatea ei , nemărginită în timp și spațiu , infinit de variată în ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei ; cosmos . 2. Globul pământesc ; parte populată a globului pământesc ( împreună cu tot ce se află pe el ) ; locuitorii globului
URÍC^2 , urice , s . n . 1. ( În evul mediu , în Moldova și în Maramureș ) Moșie boierească sau mănăstirească care se bucura de privilegiu ereditar de imunitate . 2. Act de privilegiu acordat unui uric ^2 ( 1 ) ; act de proprietate veșnică sau de donație acordat cuiva în trecut ; p . gener . document , act ; hrisov , zapis . [ Acc . și : úric ] ÚRIC^1 adj . Acid uric ( În sintagma ) = acid organic natural care se găsește în sânge și în urină , rezultat din arderea proteinelor în procesul