Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELEMENT

 Rezultatele 521 - 530 din aproximativ 810 pentru ELEMENT.

ONOMATOPEE

ONOMATOPÉE , onomatopee , s . f . Cuvânt care , prin elementele lui sonore , imită sunete , zgomote etc . din natură ; cuvânt imitativ . [ Pr . : - pe - e . - Pl . și

 

OPERAȚIE

OPERÁȚIE , operații , s . f . 1. Activitate efectuată de unul sau de mai mulți oameni cu o anumită calificare în vederea atingerii unui anumit scop ; acțiune efectuată de un aparat , de o mașină etc . în cadrul unei munci specifice ; p . gener . acțiune , lucrare . 2. Acțiune terapeutică chirurgicală , efectuată asupra unui organ sau a unui țesut bolnav ; intervenție chirurgicală . 3. Acțiune militară de mare amploare , în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia . 4. Efectuare a unei tranzacții financiare sau comerciale ; înscriere într - un registru a unei tranzacții efectuate . 5. ( Mat . ) Procedeu prin care se obțin unul sau mai multe elemente ale unei

 

ORDIN

ÓRDIN , ordine , s . n . 1. Dispoziție obligatorie , scrisă sau orală , dată de o autoritate sau de o persoană oficială pentru a fi executată întocmai ; poruncă . 2. Decorație superioară medaliei . 3. Categorie sistematică în zoologie și în botanică , superioară familiei și inferioară clasei . 4. Sistem arhitectonic ale cărui elemente sunt dispuse și proporționate după anumite reguli , pentru a forma un ansamblu armonios și regulat . 5. Comunitate monahală întâlnită în diverse religii , care susține o propagandă activă în favoarea religiei respective . 6. Rang , categorie ( după

 

ORDONANȚĂ

ORDONÁNȚĂ , ordonanțe , s . f . 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă , judecătorească etc . , act care conține această dispoziție . 2. ( În vechea armată ) Soldat atașat pe lângă un ofițer pentru servicii personale . 3. Aranjare , orânduire , organizare a elementelor unei opere de artă ale unei construcții

 

ORGANIC

ORGÁNIC , - Ă , organici , - ce , adj . 1. Care ține de structura , de esența , de funcțiile unui organ sau ale unui organism ; privitor la organe sau organisme vii . 2. Care are structura unui organism ^1 , constituind un întreg diferențiat și în același timp unitar ; organizat , unitar , inseparabil . 3. ( Despre substanțe , materii , etc . ) Care este alcătuit din carbon și hidrogen , uneori și din alte elemente chimice ( oxigen , azot ,

 

ORGANIT

ORGANÍT , organite , s . n . Fiecare dintre elementele constitutive permanente ale

 

ORGANOGEN

ORGANOGÉN , - Ă , organogeni , - e , adj . 1. ( Despre elemente chimice ) Care intră în compoziția substanțelor organice din structura animalelor și a vegetalelor . 2. ( Despre minerale , roci , minereuri , formații geologice ) Care constă din resturi sau urme de organisme animale ori vegetale ; care s - a format sub acțiunea

 

ORNAMENT

... ORNAMÉNT , ornamente , s . n . 1. Detaliu sau obiect adăugat la un ansamblu pentru a - l înfrumuseța ; accesoriu , element decorativ folosit în artele plastice , în arhitectură , în tipografie pentru a întregi o compoziție și a - i reliefa semnificația . 2. Notă ...

 

ORNAMENTAȚIE

ORNAMENTÁȚIE , ornamentații , s . f . Faptul de a împodobi cu ornamente ; arta , tehnica ornamentării ; totalitatea elementelor care ornamentează ceva ; ansamblu

 

ORTO-

... ORTO - - Element

 

OS

... OS , oase , s . n . 1. Element de bază al scheletului vertebratelor , caracterizat prin structura lui dură , solidă și rezistentă , de culoare albă . 2. Fig . ( La pl . ) Trup ; ființă , făptură . 3. Fig ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>