Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNSUȘIRE
Rezultatele 531 - 540 din aproximativ 631 pentru ÎNSUȘIRE.
SONORITÁTE , sonorități , s . f . 1. Însușirea de a fi sonor . 2. Proprietate a unor corpuri de a propaga și de a amplifica sunetele ;
SPECTACULOZITÁTE s . f . Însușirea de a fi spectaculos . - Spectaculos + suf . -
SPÍRIT , spirite , s . n . I. 1. Factor ideal al existenței ( opus materiei ) ; conștiință , gândire ; p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale , de caracter etc . 3. ( La pl . ) Societatea în întregul ei , oamenii considerați ca purtători ai unor idei , ai unor preocupări intelectuale ; opinie publică . 4. Mod , fel de a gândi , de a se manifesta ; părere , concepție împărtășită de un grup de oameni , de o colectivitate . 5. Caracter specific , trăsătură caracteristică a ceva . 6. Înclinare , pornire , tendință care determină felul de a fi , de a gândi , de a se manifesta al cuiva . 7. Glumă , anecdotă , banc . II. Semn grafic în scrierea greacă , care , adăugat unui sunet , arată cum se pronunță sunetul respectiv din punctul de vedere al
... SPONTANEITÁTE s . f . Însușire
SPORADICITÁTE s . f . ( Rar ) Însușirea , calitatea de a fi
SPORTIVITÁTE s . f . Însușirea de a fi sportiv ; disciplină , conduită , atitudine cinstită , leală , plină de respect a unui sportiv față de partenerii și de adversarii
SPRINTENEÁLĂ , sprinteneli , s . f . Însușirea de a fi sprinten ; vioiciune , rapiditate și ușurință în mișcări . - Sprinten + suf . -
STĂTĂTÓR , - OÁRE , stătători , - oare , adj . 1. Care stă pe loc , care nu se mișcă , imobil , fix ; ( în special despre ape ) care nu curge . 2. ( Înv . : despre oameni ) Cu locuința statornică ; stabil . 3. ( În loc . adj . ) De sine stătător = care poate exista și se poate menține prin propriile sale puteri sau însușiri , care nu depinde de nimeni sau de nimic ; independent . - Sta + suf . -
STABILITÁTE s . f . Însușirea de a fi stabil , solid , trainic ; soliditate , statornicie ;
STATÍSM s . n . Însușirea de a fi
STERILITÁTE s . f . Starea , însușirea a ceea ce este steril ; incapacitatea de a procrea , de a face