Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DI ! DI !
Rezultatele 531 - 540 din aproximativ 594 pentru DI ! DI !.
... RADIOTELEFÓN , radiotelefoane , s . n . Aparat portabil de emisiune - recepție , folosit pentru radiocomunicații bilaterale pe distanțe relativ mici . [ Pr . : - di
... RADIOTELEFÓNIC , - Ă , radiotelefonici , - ce , adj . Referitor la radiotelefonie , de radiotelefonie . [ Pr . : - di
... de comunicație telefonică radioelectrică , în ambele sensuri , cu ajutorul a două posturi de radioemisiune și a două posturi de radiorecepție . [ Pr . : - di
... RADIOTELEGHIDÁT , - Ă , radioteleghidați , - te , adj . Care este teleghidat prin unde radio ^2 . [ Pr . : - di
... RADIOTELEGRAFIÁ , radiotelegrafiez , vb . I . Tranz . A transmite o comunicare prin radiotelegrafie . [ Pr . : - di
... RADIOTELEGRAFIÁT , - Ă , radiotelegrafiați , - te , adj . Transmis prin radiotelegrafie . [ Pr . : - di
... RADIOTELEGRÁFIC , - Ă , radiotelegrafici , - ce , adj . Care aparține radiotelegrafiei , privitor la radiotelegrafie . [ Pr . : - di
... RADIOTELEGRAFÍE s . f . Comunicație telegrafică prin unde electromagnetice ; telegrafie fără fir . [ Pr . : - di
... RADIOTELEGRAFÍST , - Ă , radiotelegrafiști , - ste , s . m . și f . Persoană specializată în radiotelegrafie . [ Pr . : - di
... RADIOTELEGRÁMĂ , radiotelegrame , s . f . Telegramă transmisă prin radiocomuncație ; radiogramă ( 1 ) . [ Pr . : - di
... RADIOTELEMECÁNICĂ s . f . Ramură a telemecanicii care folosește undele radio pentru emiterea și recepționarea comenzilor . [ Pr . : - di