Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOLOSIT
Rezultatele 551 - 560 din aproximativ 2235 pentru FOLOSIT.
COLȚÁR , colțare , ( 1 , 2 , 3 , 4 , 5 ) s . n . , colțari , ( 6 ) s . m . 1. S . n . Poliță așezată în colțul dintre doi pereți ai unei camere ; dulăpior în formă de prismă triunghiulară , așezat într - un colț al camerei . 2. S . n . ( Reg . ) Sobă de cărămidă , cu coloane , instalată în colțul unei camere . 3. S . n . Piesă metalică sau din lemn , cu două aripi sau laturi așezate în unghi drept , utilizată la consolidarea și la protejarea unor îmbinări de colț . 4. S . n . Echer . 5. S . n . Calibru folosit la controlul înălțimii literelor tipografice . 6. S . m . Ramă metalică prevăzută cu cuie lungi și ascuțite , care se atașează la bocanci , cu ajutorul unor curele , pentru a împiedica alunecarea pe stânci , pe gheață , pe bușteni . - Colț + suf . -
COLÍER , coliere , s . n . 1. Șirag , salbă , colan de mărgele , de pietre scumpe etc . care se poartă în jurul gâtului . 2. Element de legătură , de obicei metalic , de forma unui inel sau a unei brățări , folosit pentru prinderea laolaltă a unor piese . [ Pr . : - li -
COLIMATÓR , colimatori , s . n . 1. Dispozitiv optic folosit pentru colimarea fasciculelor de raze . 2. Instrument optic pentru determinarea aproximativă a unei direcții . 3. ( În expr . ) A lua ( pe cineva ) în colimator = a urmări , a observa comportamentul cuiva ; a persecuta ( pe nedrept ) pe
COLOÁNĂ , coloane , s . f . 1. Stâlp cilindric de marmură , piatră , lemn etc . , destinat să susțină o parte dintr - un edificiu sau să - l înfrumusețeze . 2. ( Fiz . ) Masă cilindrică a unui fluid , închisă într - un tub sau țâșnind cu putere dintr - o conductă sau dintr - un rezervor . Coloană de mercur . 3. Fiecare dintre secțiunile verticale în care se împarte o pagină tipărită de ziar , revistă etc . și care este despărțită de celelalte printr - o linie neagră verticală sau printr - un spațiu alb ; p . ext . conținutul unei astfel de despărțituri . 4. Șir de cifre așezate unele sub altele într - un tabel , într - o matrice etc . pentru a putea fi adunate . 5. Nume dat mai multor aparate folosite în chimie și în industria chimică , alcătuite dintr - o manta cilindrică verticală de metal , de sticlă etc . care conține materiale adsorbante sau talere de formă specială , materiale filtrante etc . 6. Formație realizată prin dispunerea în adâncime a unităților militare în vederea deplasării lor . 7. ( Cin . ; în sintagma ) Coloană sonoră = ansamblu de sunete ( cuvinte , muzică etc . ) care însoțesc imaginile unui film ; pistă
COLOFÓNIU s . n . Reziduu de culoare galbenă - roșcată obținut după îndepărtarea terebentinei din rășina de conifere , folosit în industria hârtiei , a lacurilor , a cauciucului etc . ;
COLONÉTĂ , colonete , s . f . ( Inv . ) Diminutiv al lui coloană ( 1 ) ; coloană mică și subțire , folosită mai ales în construcția galeriilor , a porticurilor
COLÓNIE^2 s . f . ( Și în sintagma apă de colonie ) Lichid parfumat , fabricat din alcool și diverse uleiuri vegetale , folosit în cosmetică . COLONÍE^1 , colonii , s . f . 1. ( În antichitate ) Cetate sau oraș întemeiat , în scopuri comerciale sau strategice , de fenicieni , de greci sau de alte popoare pe teritorii străine . 2. Teritoriu ocupat și administrat de o națiune străină și care este dependent de aceasta pe plan politic , economic , cultural etc . 3. Grup compact de persoane ( de aceeași origine ) așezat într - o țară sau într - o regiune a unei țări și care provine din imigrare sau din strămutare . 4. Grup de copii trimiși la odihnă în stațiuni climaterice sau balneare ; loc unde este găzduit acest grup de copii . 5. Grup de animale din aceeași specie , care duce viața în comun . Colonie de
CÓMĂ^2 , come , s . f . 1. Cel mai mic interval muzical , greu perceptibil pentru auz ; semn folosit pentru a indica în muzica instrumentală frazarea , iar în muzica vocală locurile unde se respira . 2. ( Germanism , reg . ) Virgulă . CÓMĂ^1 , come , s . f . Pierdere totală prelungită a cunoștinței , a sensibilității și motricității , asemănătoare cu un somn adânc , provocată de o ruptură a vaselor creierului , de diabet , de uremie sau de alte
COMBINÓR , combinoare , s . n . Organ suplimentar al fiecărui selector dintr - o centrală telefonică automată , folosit pentru a produce schimbări succesive în constituția circuitelor . - Combina + suf . -
COMBUSTÍBIL , - Ă , combustibili , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre materiale ) Care are însușirea de a arde . 2. S . m . Materie , de obicei organică , care arde , dezvoltând căldură , și care este folosită ca izvor de energie în industrie și în economia
COMENSUALÍSM s . n . ( Biol . ) Formă de relații între două plante sau două animale , în care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt . [ Pr . : - su - a - . - Var . : comensalísm s . n . ] - După germ . Kommensalismus , fr .