Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACEIA

 Rezultatele 561 - 570 din aproximativ 644 pentru ACEIA.

SUBÎNȚELES

SUBÎNȚELÉS^2 , - EÁSĂ , subînțeleși , - se , adj . Care reiese sau se înțelege de la sine , fără să fie exprimat . - V. subînțelege . SUBÎNȚELÉS^1 , subînțelesuri , s . n . Ceea ce se înțelege în mod indirect dintr - o afirmație , dintr - un context etc . ; aluzie . V.

 

SUBLIMITATE

SUBLIMITÁTE , sublimități , s . f . ( Rar ) însușire a ceea ce este sublim ; perfecțiune ,

 

SUBSTANȚĂ

SUBSTÁNȚĂ , substanțe , s . f . 1. Corp ( omogen ) alcătuit din atomi și din molecule ( formate din aceleași elemente ) și care posedă o anumită formă , culoare , miros , gust etc . 2. ( Anat . ; în sintagmele ) Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase . Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase . 3. Categorie filozofică care desemnează fie esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor , fie ceea ce există de sine stătător . 4. Parte esențială , principală , constitutivă a unui

 

SUBSTANȚIALITATE

SUBSTANȚIALITÁTE s . f . Calitatea a ceea ce este substanțial . [ Pr . : - ți -

 

SUBTANGENTĂ

... Mat . ) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și intersecția tangentei la curbă în acel

 

SUGESTIE

SUGÉSTIE , sugestii , s . f . 1. Influență exercitată asupra voinței cuiva ; înrâurire și dirijare a voinței cuiva . 2. Ceea ce sugerează cuiva ; sugerare , propunere , idee . [ Var . : sugestiúne s .

 

SUPERFICIALITATE

SUPERFICIALITÁTE s . f . Caracterul a ceea ce este superficial ; Fig . lipsă de adâncime , de profunzime ;

 

SUPERFICIE

SUPERFÍCIE s . f . Drept de superficie ( În sintagma ) = drept de proprietate asupra clădirii construite sau plantației aflate pe terenul altei persoane și drept de folosință asupra acelui

 

SUPERFLUITATE

SUPERFLUITÁTE s . f . ( Rar ) Însușire a ceea ce este superfluu ; ( concr . ) lucru superfluu . [ Pr . : - flu -

 

SUPERIORITATE

SUPERIORITÁTE s . f . Stare a ceea ce este superior ; faptul de a fi superior ; atitudine ( trufașă ) a celui ce se crede sau este superior altora . [ Pr . : - ri -

 

SUPIN

SUPÍN , supine , s . n . Mod nepersonal al unui verb , precedat în mod obligatoriu de una dintre prepozițiile " de " , " la " etc . , având aceeași formă ca participiul trecut , de care se deosebește prin aceea că nu este

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>