Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚARĂ
Rezultatele 571 - 580 din aproximativ 587 pentru ȚARĂ.
VEL adj . invar . ( Preceda un titlu sau un rang boieresc în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Mare . Vel
VELÍT , veliți , adj . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Care ocupa primul loc în ierarhia boierilor ; de rangul întâi ; mare . - Vel + suf . -
... VÉLNIȚĂ , velnițe , s . f . ( Reg . ) Instalație rudimentară ( la țară
... VERGÉL , vergeluri , s . n . 1. Bețișor de care se leagă în mănunchiuri firele urzelii pe sulul războiului de țesut . 2. Petrecere care se face la țară în seara de Crăciun sau în ajunul Anului nou , în cursul căreia se încearcă , prin mijloace magice , să se afle viitorul celor prezenți cu ajutorul ...
... VICLEÍM , vicleimuri , s . n . Veche dramă populară de origine creștină reprezentând nașterea lui Cristos , jucată la țară
VINĂRÍCI , vinăriciuri , s . n . ( În evul mediu , în Țara Românească ) Dijmă în vin , reprezentând a zecea parte din recoltă , care se plătea în trecut domniei ; vinărit . - Vin + suf . -
VITEÁZ , - Ă , viteji , - ze , adj . , s . m . 1. Adj . ( Adesea substantivat ) Care dă dovadă de curaj în luptă ; p . gener . îndrăzneț , dârz , curajos . 2. S . m . ( La pl . ; în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Stăpân de pământ care primea din partea domnului unele sarcini militare
VIVANDIÉRĂ , vivandiere , s . f . Femeie autorizată în trecut să însoțească armatele unor țări , pentru a vinde soldaților alimente și alte articole de consum . [ Pr . : - di -
VIZÍR , viziri , s . m . Nume dat miniștrilor ( sau înalților dregători ) din țările
VÓDĂ s . m . Titlu dat domnilor țărilor românești , adăugat de obicei după numele lor ; domnitor ; p . ext . principe , rege ; persoană care avea acest
VOIEVÓD , voievozi , s . m . 1. ( În evul mediu ) Titlu dat domnilor Moldovei și Țării Românești , precum și guvernatorului Transilvaniei ( până în 1571 ) , domn , vodă ; p . ext . principe ; persoană care avea acest titlu . 2. ( Înv . ) Comandant de oaste ; căpitan . 3. Mai - marele unei cetăți , al unui ținut ; guvernator ; p . ext . boier de rang mare . 4. Căpetenie a unei cete sau a unui sălaș de țigani . [ Var . : voivód s .