Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCHEIA
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 73 pentru ÎNCHEIA.
REVOLÚT , - Ă , revoluți , - te , adj . 1. Care și - a încheiat cursul ; terminat , împlinit , îndeplinit . 2. ( Bot . ; despre unele părți ale plantelor ) Răsfrânt , întors în afară , în
ROTÚND , - Ă , rotunzi , - de , ( I ) adj . , rotunduri , ( II ) s . n . I. Adj . 1. De forma unui cerc , a unei sfere , a unui disc . 2. ( Despre ființe sau părți ale corpului lor ) Împlinit , grăsuț , durduliu , rotofei . 3. ( Despre cifre , sume , cantități ) Fără fracțiuni sau subdiviziuni ; întreg , complet . 4. Încheiat ^2 ( II ) . II. S . n . Figură , suprafață în formă de disc sau de cerc . [ Var . : ( înv . și reg . ) rătúnd , - ă
RUBÁȘCĂ , rubăști , s . f . Cămașă bărbătească încheiată pe umăr , care se poartă de obicei peste
SEÁRĂ , seri , s . f . Parte de la sfârșitul zilei , când începe să se întunece ; interval de timp cuprins între sfârșitul zilei și momentul când cineva își încheie activitatea , se duce la
... duce la capăt un lucru , o activitate ; a termina , a isprăvi ; a pune capăt la ceva , a încheia , a înceta . 2. Refl . și intranz . A ajunge la capăt , a lua sfârșit , a se termina . 3 ...
SUPLETÍV , - Ă , supletivi , - e , adj . 1. ( Despre forme gramaticale ) Care completează , care întregește ansamblul formelor flexionare ale unui cuvânt . 2. ( Despre o normă legală ) Care se aplică în măsura în care părțile nu stabilesc altfel prin actele juridice pe care le încheie ;
SUTÁNĂ , sutane , s . f . Haină preoțească lungă până la pământ și încheiată cu nasturi de sus până
SVÉTER , svetere , s . n . Flanelă tricotată ( din lâna ) care se încheie cu nasturi în față ;
... duce o acțiune până la capăt ; a isprăvi , a sfârși . 2. Refl . A lua sfârșit , a se încheia
... TORNÁDĂ^2 , tornade , s . f . Dedicație care încheia poezia trubadurilor și în care se reluau o idee și unele versuri deja exprimate . TORNÁDĂ^1 , tornade , s . f . Furtună violentă ( în formă de vârtej ...
TRATÁT , tratate , s . n . 1. Înțelegere scrisă încheiată între două sau mai multe state , în vederea determinării , într - un anumit domeniu , a drepturilor și a obligațiilor părților contractante sau în scopul stabilirii unor norme juridice ; acord internațional , convenție internațională . 2. Lucrare cu caracter special , în care sunt expuse , metodic , problemele fundamentale ale unei discipline . [ Var . : ( înv . ) tractát s .