Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCLINAT
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 106 pentru ÎNCLINAT.
OBLICITÁTE s . f . Proprietate a unei linii sau a unei suprafețe de a fi înclinată față de o altă linie sau suprafață ; poziție
PÂNDÁCI , - CE , pândaci , - ce , adj . ( Rar ) Care stă la pândă ; care este înclinat să iscodească . - Pândă + suf . -
PÁNTĂ , pante , s . f . 1. Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal , care formează de obicei versantul unei forme de relief ; povârniș , coastă . 2. Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan cu dreapta sau cu planul orizontal ; tangenta trigonometrică a acestui unghi ; înclinare față de
PAT ^2 , paturi , s . n . ( La jocul de șah ) Situație în care un jucător , fără a fi în poziție de șah , nu mai poate face nici o mișcare și este obligat să înceteze jocul , partida declarându - se remiză . PAT ^1 , paturi , s . n . 1. Mobilă de lemn sau de metal , prevăzută de obicei cu somieră sau cu saltea ; p . ext . mobila împreună cu lenjeria , cu așternutul respectiv ; așternut , culcuș : crivat . 2. ( Pop . ) Targă , năsălie . 3. ( Pop . ) Răsadniță . 4. Parte a unei instalații sau a unui sistem tehnic cu fața superioară plană și aproximativ orizontală , pe care se reazemă ( și alunecă ) materiale sau anumite părți ale instalației sau ale sistemului tehnic . 5. Partea de lemn a puștii ( sau a pistolului ) , pe care sunt fixate mecanismul și țeava și care servește la imobilizarea armei în poziția dorită în timpul tragerii . 6. Strat de material , orizontal sau înclinat , cu fața superioară aproximativ plană , pe care se reazemă de obicei alte materiale . 7. Strat din ceva . 8. Albie ,
PEȘ s . n . Într - un peș ( Pop . ; în loc . adv . ) = pe o parte , într - o latură , într - o rână ; înclinat , pieziș ,
PENTELÉU , penteleie , s . n . 1. ( La sg . ) Specialitate de cașcaval preparată din laptele care se mulge toamna de la oi . 2. ( Reg . ) Băț cu care se bate laptele pentru a se alege untul . 3. ( Reg . ) Coastă înclinată și netedă pe care coboară oile la
PERÉTE , pereți , s . m . 1. Element de construcție așezat vertical ( sau puțin înclinat ) , făcut din zidărie , din lemn , din piatră etc . , care limitează , separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele , etajele și acoperișul . 2. Masiv pietros care se înalță ( aproape ) vertical . 3. Parte a unui obiect , a unui sistem tehnic etc . care se aseamănă cu un perete ( 1 ) , mărginind , izolând , protejând ; piesă dintr - un sistem tehnic care are rolul de a separa între ele anumite spații sau sistemul tehnic de spațiile
PERÉU , peree , s . n . Strat de piatră care căptușește un taluz , un șanț sau o suprafață înclinată de teren pentru a împiedica surparea pământului sau eroziunea lui de către
PERSPECTOGRÁF , perspectografe , s . n . 1. Aparat cu ajutorul căruia se transformă reprezentarea descriptivă a unui obiect în reprezentare concretă . 2. Aparat folosit pentru redresarea fotogramelor aeriene care au fost înregistrate pe clișee înclinate față de planul
PERVÉRS , - Ă , perverși , - se , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) care este înclinat spre fapte rele , gata oricând să facă rău ; care manifestă o deviere de la normal a instinctelor , a judecății , a ideilor , descompus din punct de vedere moral ; corupt , depravat , imoral ; ( cu sens atenuat ) perfid , fățarnic ; spec . anormal din punctul de vedere al comportării în relațiile
PILÓT^2 , piloți , s . m . Stâlp de lemn , de oțel sau de beton ( armat ) , fixat în pământ ( vertical sau înclinat ) pentru a transmite la straturile de teren rezistent greutatea construcțiilor de deasupra sau pentru a consolida terenul ; stâlp de susținere . PILÓT^1 , piloți , s . m . 1. Persoană calificată care conduce în mod efectiv o aeronavă . 2. Persoană calificată care manevrează cârma unei nave ( mai ales în regiunile în care navigația este dificilă ) . 3. Persoană care conduce sau ajută la conducerea unor vehicule feroviare prin locuri dificile . 4. ( În sintagmele ) Pilot automat ( de comandă ) = sistem tehnic care conduce automat o aeronavă sau o navă . Stație - pilot = inslalație experimentală în care se fabrică de probă un anumit produs înainte de fabricarea în serie . Știință pilot = știință care orientează alte discipline prin noțiunile și metodele