Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTEMEIAT
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 82 pentru ÎNTEMEIAT.
PERIPATÉTIC , - Ă , peripatetici , - ce , adj . Care este întemeiat de Aristotel , care urmează doctrina lui Aristotel , care aparține peripatetismului , privitor la
PITAGORÉIC , - Ă , pitagoreici , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . Care aparține curentului filozofic idealist și școlii de matematică din Grecia antică întemeiate de Pitagora , privitor la Pitagora , la școala sau la doctrina lui filozofică ; pitagoric . 2. S . m . Adept al filozofiei și al școlii de matematică a lui Pitagora . [ Pr . : - re -
PITAGORÍSM s . n . Curent filozofic din Grecia antică întemeiat de Pitagora , care considera că esența tuturor lucrurilor este numărul și care a făcut descoperiri importante în domeniul aritmeticii , al geometriei și al astronomiei . [ Var . : pitagoreísm s .
POZITÍV , - Ă , pozitivi , - e , adj . l . Care se întemeiază pe experiență , pe fapte , pe realități ; p . ext . care are un caracter de certitudine ; cert , adevărat , real , sigur . 2. ( Despre oameni ) Realist , cu spirit practic . 3. Care este mai mare decât zero sau egal cu zero ; care se notează în scris cu semnul plus ( + ) . Număr pozitiv . Temperatură pozitivă . 4. ( Despre analize medicale ) Care confirmă prezența în organism a unui anumit agent patogen . 5. ( Log . ; despre noțiuni , raționamente ) Care afirmă ceva . 6. ( în sintagma ) Probă ( sau imagine etc . ) pozitivă = ( și substantivat , n . ) copia unui negativ fotografic care redă ca în realitate părțile luminoase și cele întunecate ale obiectului fotografiat . 7. ( Gram . ; în sintagma ) Grad pozitiv ( și substantivat , n . ) = formă a adjectivului sau a adverbului cu ajutorul căruia se exprimă însușirea unui obiect sau a unui proces privite izolat , fără referire la alte obiecte sau
PREZÚMȚIE , prezumții , s . f . ( Livr . ) 1. Părere întemeiată pe aparențe , pe ipoteze , pe deducții ; presupunere , supoziție . 2. Părere exagerat de bună despre sine ; înfumurare ,
PRINCÍPIU , principii , s . n . 1. Element fundamental , idee , lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică , un sistem politic , juridic , o normă de conduită etc . 2. Element primordial , cauză primară sau punct de plecare a ceva ; spec . element primordial considerat în trecut drept origine a lumii fizice . 3. Convingere intimă , punct de vedere
PROPOZÍȚIE , propoziții , s . f . 1. Cea mai mică unitate sintactică prin care se exprimă o idee , o judecată etc . 2. ( Livr . ) Propunere . 3. ( Log . , Mat . ) Enunț a cărui valoare de adevăr este întemeiată pe bază de reguli explicit exprimate . [ Var . : propozițiúne s .
... a se încrede în ajutorul cuiva sau a ceva . A pune temei = a se bizui , a se întemeia . A pune vina ( pe cineva sau ceva ) = a învinui ( pe nedrept ) . A pune în ( sau pe ) seama ( sau la ...
PURITANÍSM s . n . Numele unei secte prezbiteriene engleze care își întemeiază doctrina numai pe textul Bibliei ; p . ext . rigurozitate exagerată privind respectarea preceptelor religioase și
QUÁKER , - Ă , quakeri , - e , s . m . și f . ( Religie ) Membru al unei secte protestante pacifiste și austere întemeiate în sec . XVII și răspândite în Anglia și în S . U . A. [ Pr . : cuéi -
... REÎNFIINȚÁ , reînființéz , vb . I . Tranz . A înființa din nou , a întemeia