Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACORD
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 148 pentru ACORD.
DESCENTRALIZÁT , - Ă , descentralizați , - te , adj . ( Despre organele locale ale administrației de stat , ale unor instituții , organizații ) Căruia i s - a acordat autonomie ( administrativă ) . - V.
DEZACORDÁT , - Ă , dezacordați , - te , adj . ( Despre instrumente muzicale cu coarde ) Care nu mai este acordat ; discordat . - V.
... se recunoaște calitatea deosebită a lucrărilor expuse sau a rezultatelor obținute de acesta . 3. ( În evul mediu ) Act prin care se acorda
... DISPENSÁBIL , - Ă , dispensabili , - e , adj . De care cineva se poate dispensa ; pentru care se poate acorda
DISTÍNCȚIE , distincții , s . f . 1. Deosebire , diferență . A face distincție . Fără distincție . 2. Finețe , eleganță în înfățișare și comportări . 3. Decorație sau titlu care se acordă unei persoane pentru merite deosebite . [ Var . : distincțiúne s .
DOCÉNT , docenți , s . m . 1. ( În alte țări ) Grad didactic onorific în învățământul superior , corespunzând de obicei aceluia de conferențiar ; persoană care are acest grad . 2. ( În țara noastră ; de obicei în sintagma doctor docent ) Titlu științific acordat doctorilor în științe care s - au distins printr - o activitate valoroasă ; persoană care are acest
DÓCTOR , doctori , s . m . 1. Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea , tratarea sau prevenirea bolilor umane și animale ; medic . 2. Titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățământ superior ; persoană care are acest titlu . 3. ( Fam . ) Persoană foarte pricepută într - un domeniu . 4. ( Bot . , reg . ; în forma doftor ) Arbust mediteraneean și tropical din care se extrage saburul ( Alo� vera ) . [ Var . : ( 1 , pop . ) dóftor s .
... ceea ce i se cuvine și să i se respecte drepturile ; echitate ; faptul de a recunoaște drepturile fiecăruia și de a acorda
... 1 ) . 2. Tranz . ( În trecut ) A scoate un minor de sub tutela părintească sau a tutorelui și a - i acorda
EMERÍT , - Ă , emeriți , - te , adj . 1. ( Ieșit din uz ) Calificativ cuprins în titlul de onoare acordat unui artist , unui profesor , unui medic etc . care s - a distins în mod deosebit în activitatea sa . 2. Experimentat , versat ,
EXCELÉNȚĂ , excelențe , s . f . 1. Titlu acordat ambasadorilor sau ( în unele țări ) marilor demnitari de stat . 2. ( În loc . ) Prin excelență = în cel mai înalt grad ; mai ales , cu deosebire ;