Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BISERICĂ
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 182 pentru BISERICĂ.
... CLOPOTÁR , clopotari , s . m . 1. Persoană care trage clopotele ( 1 ) la biserică
CONCORDÁT , concordate , s . n . 1. Tratat încheiat de papă cu diferite state , pentru stabilirea statutului și privilegiilor bisericii catolice în respectivele state . 2. Contract încheiat sub controlul justiției , între un comerciant insolvabil și creditorii lui , prin care se acordă comerciantului reducerea sau amânarea plăților , spre a - i îngădui continuarea
CONFESIONÁL^2 , - Ă , confesionali , - e , adj . Care este în legătură cu o confesiune religioasă . [ Pr . : - si - o - ] CONFESIONÁL^1 , confesionale , s . n . Cabină amenajată în biserica catolică , unde preotul spovedește pe credincioși . [ Pr . : - si -
CONFIRMÁ , confirm , vb . I . Tranz . 1. A recunoaște justețea unei afirmații făcute de altcineva mai înainte ; a atesta , a mărturisi autenticitatea , exactitatea unui lucru ; a întări o ipoteză , o afirmație etc . 2. ( Jur . ) A renunța la dreptul de a cere anularea unui act juridic , căruia îi recunoaște astfel efectele juridice . 3. A definitiva pe cineva într - o situație . 4. ( În biserica catolică ) A oficia ritualul
CONGREGÁȚIE , congregații , s . f . ( În biserica catolică ) 1. Ordin monahal . 2. Organizație religioasă catolică , alcătuită din clerici și din laici în scopul intensificării propagandei religioase . 3. Departament în organizația centrală a Vaticanului , condus de un cardinal . 4. Ședință de studiu a sinoadelor generale ; p . ext . adunare
CONSISTORIU , consistorii , s . n . 1. Adunare de cardinali convocată de papă . 2. Adunare de pastori sau de rabini . 3. Organ administrativ și disciplinar în conducerea unor
CONTRAREFÓRMĂ , contrareforme , s . f . Mișcare inițiată în sec . XVI de Biserica catolică împotriva reformaților și a reformei
CORÁL^2 , - Ă , corali , - e , adj . s . n . 1. Adj . De cor ( 1 ) , pentru cor . 2. S . n . ( În biserica protestantă ) Cântec religios pe mai multe voci . CORÁL^1 , corali , s . m . Animal din încrengătura celenteratelor , cu schelet calcaros roșu sau alb ; mărgean ( Corallium
CRÉDE , cred , vb . III . 1. Tranz . A fi încredințat sau convins de un fapt , de existența sau de adevărul unui lucru . 2. Intranz . A recunoaște dreptatea cuiva , a fi înțelegător față de durerea sau de suferința cuiva . 3. Tranz . A socoti , a fi de părere , a - și închipui , a i se părea . 4. Intranz . A avea încredere deplină în cineva sau în ceva ; a - și pune toată nădejdea în cineva sau în ceva . 5. Intranz . A admite existența lui Dumnezeu și a accepta dogmele bisericii ; p . ext . a avea o anumită credință
... s . f . 1. Construcție subterană într - un templu antic în care se păstrau obiectele de cult , arhiva , tezaurul etc . 2. Cavou subteran , construit sub o biserică sau sub un monument . 3. Capelă subterană folosită ca loc de înmormântare sau de păstrare a relicvelor . 4. ( Med . ) Adâncitură mică în formă ...
CRUCIÁDĂ , cruciade , s . f . Fiecare dintre cele opt expediții cu caracter militar , întreprinse la îndemnul Bisericii catolice de către seniorii din Europa occidentală în perioada dintre 1096 și 1270 și care , sub pretextul eliberării mormântului lui Cristos de la Ierusalim de sub ocupația musulmanilor , urmăreau , de fapt , o expansiune teritorială , economică și politică ; p . gener . orice expediție militară împotriva unor eretici sau adepților altor religii în evul mediu . [ Pr . : - ci - a - . - Var . : cruciátă s .