Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMANDĂ
Rezultatele 61 - 66 din aproximativ 66 pentru COMANDĂ.
STRÍGĂT , strigăte , s . n . 1. Cuvânt , șir de sunete emise de cineva cu voce ridicată ; țipăt , strigare . 2. Anunțare , semnalizare ( cu voce puternică ) ; comandă . 3. Sunet , șir de sunete sau zgomot caracteristic scos de un animal sau de o pasăre . 4. Zgomot , larmă de voci ; vociferare . 5. Chemare cu voce tare ( cu rostirea numelui celui chemat ) . 6. Strigătură . - Striga + suf . -
TELECOMANDÁ , telecománd , vb . I . Tranz . A transmite o comandă la
TELEMECÁNIC , - Ă , - Ă , s . f . , adj . 1. S . f . Tehnica dirijării mecanismelor de la distanță prin dispozitive electrice , cu sau fără fir . 2. Adj . Care controlează și comandă de la distanță , prin dispozitive electrice , funcționarea
TERMORELÉU , termorelee , s . n . Releu a cărui funcționare este comandată fie de modificarea temperaturii mediului înconjurător , fie de căldura produsă în urma trecerii curentului electric prin elementul
VOINICÉSC , - EÁSCĂ , voinicești , adj . , s . f . art . I. Adj . 1. De voinic , vitejesc ; p . ext . eroic , legendar . 2. De flăcău , de bărbat ; bărbătesc . 3. ( Înv . ) Ostășesc . II. S . f . art . 1. Fel de a înota , care constă în întinderea alternativă a brațelor în lături , fără a da din picioare . 2. Numele unui dans popular cu mișcare vioaie , însoțit de strigături la comandă și jucat de patru sau opt flăcăi ; melodie după care se execută acest dans . - Voinic + suf . -
ZĂVÓR , zăvoare , s . n . 1. Încuietoare la uși , uneori și la ferestre , constând dintr - o mică bară mobilă care intră într - o ureche fixată în toc ; ivăr . 2. Dispozitiv folosit pentru blocarea mecanică , comandată sau automată , a unuia dintre organele mobile principale ale unui aparat , ale unei mașini etc . 3. ( Pop . ; la pl . ) Cătușe , fiare . 4. ( Reg . ) Despicătură lungă din trunchiul unui copac ; leaț întrebuințat la facerea gardurilor ;