Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMUN

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 267 pentru COMUN.

CENACLU

... CENÁCLU , cenacluri , s . n . Grup de literați , de artiști etc . legați prin afinități estetice , temperamentale , care au aspirații , program estetic comun

 

CERC

CERC , cercuri , s . n . I. 1. Figură geometrică plană formată din mulțimea tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix ; circumferință ; suprafață limitată de această figură . 2. Figură , desen , linie sau mișcare în formă de cerc ( I 1 ) . 3. Linie în formă de arc . 4. Fig . Sferă , întindere , cuprins , limită ( de cunoștințe , de atribuții , de ocupații etc . ) II. Nume dat unor obiecte de lemn , de metal etc . în formă de linie circulară . 1. Bandă subțire de metal sau de lemn care înconjură un butoi cu doage pentru strângerea și consolidarea acestora . 2. Bandă subțire ( de metal ) cu care se consolidează un cufăr , un geamantan etc . 3. Șină de fir fixată în jurul roților de lemn ale vehiculelor , pentru a consolida obezile și pentru a servi ca piesă de uzură la rulare . 4. Obiect de lemn de formă circulară , pe care îl rulează copiii lovindu - l cu un bețișor . 5. ( Înv . ) Diademă . III. Disc gradat , întrebuințat la unele instrumente de măsură pentru calcularea unghiurilor . Cerc de busolă . IV. Grup de oameni legați între ei prin interese comune ori prin legături de rudenie sau de

 

CHINOVIE

... CHINÓVIE , chinovii , s . f . Mănăstire în care călugării au viața organizată în comun

 

CISLĂ

... CÍSLĂ , cisle , s . f . ( În orânduirea feudală ) 1. Cotă - parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr - o sumă plătită cin comun

 

CIUDAT

... CIUDÁT , - Ă , ciudați , - te , adj . Care iese din comun

 

CLAN

CLAN , clanuri , s . n . 1. Comunitate gentilică caracteristică comunei primitive , formată din oameni legați prin relații de rudenie și de limbă . 2. ( Peior . )

 

CLASĂ

CLÁSĂ , clase , s . f . 1. Grup ( mare ) de obiecte , de elemente , de ființe , de fenomene care au însușiri comune . 2. ( De obicei cu determinarea " socială " ) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice , istorice și sociologice . 3. Fiecare dintre diviziunile fundamentale ale regnului animal sau vegetal , mai mică decât încrengătura și mai mare decât ordinul . 4. Unitate organizatorică de bază în sistemul învățământului , compusă dintr - un număr de elevi care au aceeași vârstă , o pregătire școlară egală și învața împreună în cursul unui an pe baza aceleiași programe de învățământ . 5. Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre . Clasa miilor . 6. Categorie ( după confort și tarif ) a vagoanelor , compartimentelor , cabinelor etc . pentru călătoria cu trenul , cu tramvaiul , cu vaporul . 7. Categorie , grad , rang , care se acordă unui salariat potrivit funcției avute . 8. ( În expr . ) De ( mare ) clasă sau ( de ) clasa întâi = de calitate superioară , de prima calitate , de ( mare ) valoare . [ Var . : ( înv ) clas s .

 

COALIȚIE

COALÍȚIE , coaliții , s . f . Alianță între două sau mai multe state , grupări politice , clase sociale etc . , încheiată în scopul unei acțiuni comune . [ Pr . : - co -

 

COBELIGERANT

... COBELIGERÁNT , - Ă , cobeligeranți , - te , adj . , s . m . și f . ( Țară , stat , armată etc . ) care se află în război alături de un aliat contra unui inamic comun

 

COGESTIUNE

... COGESTIÚNE , cogestiuni , s . f . Gestiune ținută în comun

 

COINTERESA

COINTERESÁ , cointeresez , vb . I . Tranz . A face ca cineva să fie interesat într - o acțiune comună împreună cu altul ( sau cu alții ) ; a stimula interesul cuiva pentru ceva ( prin recompense materiale sau morale ) . [ Pr . : co -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>