Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORP
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 1246 pentru CORP.
... Tranz . A propaga , a răspândi , a împrăștia în toate direcțiile sunete , lumină , căldură etc . 3. Intranz . ( Despre moleculele unui corp ) A pătrunde în masa altui corp
... a undelor de radio etc . care trec printr - un mediu translucid sau care se reflectă când întâlnesc o suprafață cu asperități . 2. Pătrunderea moleculelor unui corp în masa altui corp
DILATOMETRÍE s . f . Ramură a fizicii care studiază procedeele de măsurare a dilatației corpurilor , precum și transformările fizico - chimice suferite de corpuri sub influența
DREPT , DREÁPTĂ , ( A , B ) drepți , - te , adj . ( C ) adv . , ( D ) drepturi , s . n . ( E ) prep . A. Adj . I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol , fără abatere . 2. ( Despre lucruri , ființe , părți ale lor etc . ) Care are o poziție verticală ( față de un punct de reper ) . Zid , perete drept . Om drept ca lumânarea . 3. Care are o poziție orizontală ( față de un punct de reper ) ; orizontal ; plan , neted . Câmpie dreaptă . 4. ( În sintagma ) Complement drept = complement direct , v . direct . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte ) Care este , se face etc . potrivit dreptății și adevărului ; întemeiat , just , cinstit , bun . 2. ( Despre oameni ) Care trăiește și lucrează conform dreptății , adevărului , omeniei , binelui ; cinstit , integru , cumsecade . 3. ( Reg . ; despre bunuri materiale ) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare . 4. ( Pop . ; despre rude ) Care este legat de cineva prin legături directe , de sânge ; adevărat , bun . B. Adj . ( În opoziție cu stâng ) 1. ( Despre organe ale corpului ) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima . 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte ( când cineva stă ...
... ECHILÍBRU , echilibre , s . n . 1. Situație a unui corp asupra căruia se exercită forțe care nu - i schimbă starea de mișcare sau de repaus ; stare staționară a unui fenomen . 2. Proprietate a ...
ELASTOMECÁNICĂ s . f . Parte a mecanicii corpurilor solide , deformabile , care se ocupă cu studiul eforturilor și deformațiilor în corpurile elastice sub acțiunea forțelor
ELECTRONOGRAFÍE , electronografii , s . f . ( Med . ) 1. Metodă de investigare a câmpurilor electrice din corpul uman , precum și a modificărilor acestora , în condiții de boală . 2. ( Concr . ) Imagine a câmpurilor electrice clin corpul uman ; clișeu cu această
... ELECTROSCÓP , electroscoape , s . n . Aparat care servește la punerea în evidență a stării de electrizare a unui corp și a felului sarcinii electrice a unui corp
FÍZIC , - Ă , fizici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . Care se referă la corpul ființelor vii , în special la activitatea mușchilor , care aparține corpului ființelor vii , în special activității musculare . 2. S . n . Aspectul exterior al unei persoane ; constituție naturală a unei persoane . 3. Adj . Care aparține materiei , privitor la materie ; material ; concret . 4. S . f . Știință fundamentală din ciclul științelor naturii care studiază proprietățile și structura materiei , formele mișcării ei și legile generale ale fenomenelor naturii anorganice , precum și transformările reciproce ale acestor forme de mișcare . 5. Adj . Care aparține fizicii ( 4 ) , privitor la
... FLÁCĂRĂ , flăcări , s . f . 1. Masă liberă de gaze care iese dintr - un corp solid sau dintr - un lichid aprins și care arde cu dezvoltare de căldură și de lumină ; parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă ...
... FLOTABILITÁTE s . f . 1. Însușire a unui corp de a pluti la suprafața unui lichid sau la o anumită adâncime . 2. Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui ...