Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXTREMITATE

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 83 pentru EXTREMITATE.

PARTE

... dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu ; ( concr . ) cota respectivă care revine fiecărui participant . II. 1. Regiune ( geografică ) , ținut ; loc ; țară . 2. Margine , latură , extremitate a unui lucru , a corpului unei ființe etc . ; fiecare dintre cele două laturi sau dintre fețele ori muchiile unui obiect . 3 ...

 

PERNUȚĂ

PERNÚȚĂ , pernuțe , s . f . 1. Perniță ( I 1 ) . 2. Perniță ( I 2 ) . 3. Parte proeminentă si moale a extremității labei la feline ; p . ext . ( impr . ) proeminență situată în partea superioară extremă a copitei calului . [ Var . : ( reg . ) perinúță s . f . ] - Pernă + suf . -

 

PINGUIN

PINGUÍN , pinguini , s . m . Nume dat unor genuri diferite de păsări palmipede marine , cu ciocul lung , cu aripile scurte , negre , improprii pentru zbor , servind ca înotătoare , cu picioarele scurte , situate la extremitatea posterioară a trunchiului , cu pieptul alb , cu mersul legănat , care trăiesc în grupuri în regiunile polare

 

POANTĂ

POÁNTĂ , poante , s . f . 1. Momentul cel mai de efect , punctul culminant al unei glume , al unei epigrame , al unei anecdote ; ceea ce dă expresie , vioiciune unei opere literare sau artistice . 2. Extremitatea de jos a labei piciorului , locul de articulare al degetelor ;

 

POL

POL ^1 , poli , s . m . 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotație a pământului și în care se reunesc toate meridianele geografice ; p . ext . regiunea din jurul acestor două puncte . 2. ( Mat . ) Fiecare dintre cele două puncte în care un diametru al sferei intersectează sfera . 3. ( Fiz . ) Fiecare dintre cele două puncte sau regiuni ale unui corp opuse una celeilalte din punctul de vedere al unei anumite proprietăți . 4. Zonă a miezului feromagnetic al unui circuit magnetic pe unde fluxul magnetic principal sau cel util trece din materialul feromagnetic în aer , sau invers . 5. Parte componentă a unei mașini electrice , care contribuie la magnetizarea circuitului magnetic al mașinii . 6. Piesă a unei pile galvanice care stabilește contactul cu circuitul exterior . 7. Fig . Fiecare dintre punctele , situațiile etc . aflate la două extremități opuse . POL ^2 , poli , s . m . Monedă de metal sau de hârtie valorând douăzeci de lei , care a circulat în țara noastră ; douăzeci de lei . POL ^3 subst . ( Înv . ) Jumătate ( dintr - un întreg , dintr - o

 

PRORĂ

PRÓRĂ , prore , s . f . Partea din față a unei nave ; p . restr . extremitatea din față a acestei părți , unde se află postul de comandă ; bot . [ Var . : próvă s .

 

RĂSUCI

RĂSUCÍ , răsucésc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A deforma un corp alungit , prin rotirea în sensuri opuse extremităților sale . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) imprima o mișcare de rotație ; a ( se ) roti , a ( se ) întoarce . 3. Refl . A se întoarce brusc pe loc , schimbându - și direcția , poziția ; a se rostogoli . 4. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca o parte a corpului , schimbându - i poziția . 5. Tranz . A învârti cu un gest mecanic un obiect ținut în mână . 6. Tranz . A strânge un obiect , dându - i forma unui sul . 7. Tranz . A înfășura , a depăna un fir în jurul unui suport . - Răs - +

 

RACURSI

RACURSÍ , racursiuri , adj . , s . n . 1. Adj . Scurtat , prescurtat . 2. S . n . Procedeu de folosire a perspectivei în artele plastice și în cinematografie , prin care extremitățile obiectului reprezentat apar apropiate , iar unele dimensiuni

 

SĂGEATĂ

SĂGEÁTĂ , săgeți , s . f . 1. Vergea de lemn , cu un vârf ascuțit ( de fier , os , piatră ) la un capăt , iar la celălalt cu două aripioare înguste , folosită în trecut ( la unele populații și astăzi ) ca proiectil de vânătoare sau de luptă , aruncată dintr - un arc încordat . 2. Indicator de direcție în formă de săgeată ( 1 ) . 3. Fiecare dintre stâlpii caselor și pătulelor de la țară , care sunt fixați cu capătul de jos în grinzile temeliei și cu cel de sus în grinzile acoperișului . 4. ( Mat . ) Distanța maximă dintre un arc de curbă și coarda care unește extremitățile lui . 5. ( Geogr . ; în sintagma ) Săgeată litorală = formă de acumulare marină la intrarea unui fluviu sau la gura de vărsare a unui fluviu în mare , care poate închide un golf , separând o lagună . 6. Compus : săgeata apei sau săgeata apelor = plantă erbacee acvatică cu frunze în formă de săgeată și cu flori albe cu mijlocul purpuriu ( Sagittaria

 

SAPĂ

SÁPĂ^3 , sape , s . f . ( La cai sau , mai rar , la alte animale ) Crupă . SÁPĂ^2 s . f . ( Pop . ) Faptul de a săpa . SÁPĂ^1 , sape , s . f . 1. Unealtă agricolă pentru săpat și prășit , alcătuită dintr - o lamă de oțel plană sau puțin concavă , fixată aproape perpendicular într - o coadă de lemn . 2. Dispozitiv care constituie extremitatea inferioară a garniturii de foraj , cu ajutorul căruia se sapă gaura de sondă . 3. Piesă metalică de la partea posterioară a afetului unui tun , care se înfige în pământ la tragere , servind astfel la fixarea tunului . 4. Fiecare dintre cei patru căpriori de la colțurile unei case

 

SCOLEX

SCÓLEX , scolexuri , s . n . Extremitatea anterioară a teniei , pe care se află organele de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>