Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOGICĂ

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 84 pentru LOGICĂ.

PROSTESC

PROSTÉSC , - EÁSCĂ , prostești , adj . 1. Care dă dovadă de prostie , de lipsă de logică sau de rațiune . 2. ( Rar ) De calitate inferioară , fără valoare , de rând . - Prost + suf . -

 

PSIHOBIOGRAMĂ

... psihobiograme , s . f . Examen al dezvoltării personalității în relație cu dezvoltarea biologică ; ( concr . ) buletin care cuprinde rezultatul unui astfel de examen . [ Pr . : - bi - o - ] - Psiho [ logic

 

RAȚIONA

... Tranz . A face rații ; a raționaliza ( 2 ) . [ Pr . : - ți - o - ] RAȚIONÁ^1 , raționez , vb . I . Intranz . A gândi în mod logic

 

RAȚIONAMENT

RAȚIONAMÉNT , raționamente , s . n . Înlănțuire logică de judecăți , care duce la o concluzie ; p . ext . șir de argumente de care se servește cineva în judecarea unei chestiuni sau pentru a - și susține punctul de vedere . [ Pr . : - ți -

 

RAȚIUNE

... RAȚIÚNE , rațiuni , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Facultatea omului de a cunoaște , de a gândi logic

 

REDUCERE

REDÚCERE , reduceri , s . f . 1. Acțiunea de a reduce și rezultalul ei . 2. ( Med . ) Metodă ortopedică prin care oasele luxate sau fracturate sunt puse la loc ; reducție . 3. Operație logică care constă în probarea validității modurilor silogistice , pornind de la considerentul că numai modurile primei figuri silogistice sunt valide , urmând ca validitalea celorlalte moduri să fie

 

REFLEXIVITATE

REFLEXIVITÁTE s . f . ( Rar ) 1. Faptul de a fi reflexiv ; predispoziție spre meditație . 2. Proprietate a unei relații logice , matematice etc . de a avea loc întotdeauna între un element și el însuși . - Reflexiv + suf . - itate . Cf . fr . %

 

REIEȘI

REIEȘÍ , pers 3 reiése , vb . IV. Intranz . A rezulta , a apărea ca o consecință logică . [ Pr . : re - ie - ] - Re ^1 - + ieși ( după fr .

 

RELAȚIONISM

RELAȚIONÍSM s . n . ( Fil . ) Concepție potrivit căreia realitatea ar fi un sistem de relații ( logice ) . [ Pr . : - ți -

 

REZULTA

REZULTÁ , pers . 3 rezúltă , vb . I. Intranz . A urma , a apărea ca o consecință logică ; a decurge din . . . , a reieși , a

 

SCOLASTIC

SCOLÁSTIC , - Ă , scolastici , - ce , adj . 1. S . f . Sistem filozofic apărut în evul mediu , care se baza pe dogmele bisericii creștine și se caracteriza prin raționamente abstracte și prin artificii logice ; p . ext . mod de gândire și de activitate intelectuală bazat pe cunoștințe formale , rupte de practică și mânuite în mod pedant . 2. Adj . Care aparține scolasticii ( 1 ) , privitor la

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>