Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARACTER

 Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 790 pentru CARACTER.

PREFAȚĂ

... PREFÁȚĂ , prefețe , s . f . Text cu caracter

 

PREFIXAL

... PREFIXÁL , - Ă , prefixali , - e , adj . ( Despre formații lexicale derivate ) Format cu ajutorul unui prefix , care conține un prefix ; ( despre elemente derivative ) cu caracter

 

PREFIXOIDAL

... PREFIXOIDÁL , - Ă , prefixoidali , - e , adj . Format cu ajutorul unui prefixoid ; care conține un prefixoid ; ( despre elemente derivative ) cu caracter

 

PRELUCRARE

... PRELUCRÁRE , prelucrări , s . f . Acțiunea de a prelucra și rezultatul ei ; ( concr . ) operă literară , științifică , expunere cu caracter

 

PREVIZIBILITATE

... PREVIZIBILITÁTE s . f . Caracter

 

PROBABILISTIC

... PROBABILÍSTIC , - Ă , probabilistici , - ce , adj . 1. Cu caracter

 

PROCESUALITATE

... PROCESUALITÁTE s . f . Caracter

 

PROFESIONALIZA

... PROFESIONALIZÁ , profesionalizez , vb . I . Tranz . și refl . ( Rar ) A face să capete sau a căpăta un caracter

 

PROFESIUNE

... PROFESIÚNE , profesiuni , s . f . 1. Ocupație , îndeletnicire cu caracter permanent , pe care o exercită cineva în baza unei calificări corespunzătoare ; complex de cunoștințe teoretice și de deprinderi practice care definesc pregătirea cuiva ; meserie . 2 ...

 

PROFETISM

... PROFETÍSM s . n . 1. Curent religios care propagă învățătura și susține menirea profeților . 2. Caracter

 

PROGRAMATISM

PROGRAMATÍSM s . n . Caracterul unei muzici programatice ; curent care promovează muzica

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>