Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCUL

 Rezultatele 621 - 630 din aproximativ 1409 pentru LOCUL.

FITOCHIMIE

... FITOCHIMÍE s . f . Studiul proceselor chimice care au loc

 

FIX

FIX , - Ă , ficși , - xe , adj . l . ( Adesea adverbial ) Care nu - și schimbă locul sau poziția ; nemișcat , neclintit . 2. ( Despre ore ) Precis ,

 

FIXA

... FIXÁ , fixez , vb . I . Tranz . 1. A așeza ceva ( rar pe cineva ) într - un loc determinat , astfel încât să nu mai poată fi mișcat , clintit . 2. A stabili un termen , o oră , un preț etc . anumit ; a ...

 

FLĂCĂRAIE

FLĂCĂRÁIE s . f . 1. Flacără mare ; vâlvătaie , pălălaie , flăcărie . 2. Flăcări produse de arderea hidrogenului degajat din corpuri în descompunere și care apar uneori pe pământ , mai ales deasupra locurilor mocirloase . - Flacără + suf . -

 

FORTĂREAȚĂ

... FORTĂREÁȚĂ , fortărețe , s . f . Loc

 

FORTIFICA

... ca organismul să fie mai puternic , mai rezistent ; a ( se ) întări , a ( se ) oțeli . 2. Tranz . A întări un loc

 

FORTIFICAT

FORTIFICÁT , - Ă , fortificați , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Cu organismul întărit . 2. ( Despre locuri , localități ) Întărit printr - un sistem de

 

FOTĂ

FÓTĂ , fote , s . f . 1. Parte componentă a costumului popular românesc ( bogat ornamentată ) purtată de femei , formată dintr - o țesătură dreptunghiulară de lână care se petrece în jurul corpului , ținând locul fustei , sau din două bucăți de stofă acoperind partea din față a corpului ( ca un șorț ) și pe cea din spate . 2. ( Rar ) Șorț purtat de cârciumari , de ospătari

 

FRÂNTURĂ

FRÂNTÚRĂ , frânturi , s . f . 1. Frângere ; ceea ce se obține frângând sau rupând ceva ; bucată desprinsă de la locul ei sau rămasă dintr - un întreg îmbucătățit . 2. ( Pop . ) Fractură . 3. ( Rar )

 

FRATE

FRÁTE , frați , s . m . 1. Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană ( indiferent de sex ) , născută din aceiași părinți sau din același tată ori din aceeași mamă ; frățâne . 2. Termen familiar , prietenesc , cu care cineva se adresează unei persoane ( indiferent de sex ) . 3. Grad în ierarhia călugărească dat unui călugăr care nu este cleric și care ajută la treburile gospodărești ; călugăr care are acest grad . 4. Lăstar care se formează la subsuoara frunzelor cerealelor păioase din nodurile de la baza tulpinii . 5. ( Bot . ; în compusul ) Fratele - priboiului = plantă erbacee din familia geraniaceelor , cu flori purpurii - violacee , care crește prin păduri sau locuri pietroase , umede și umbroase ( Gerranium

 

FRECĂTURĂ

... FRECĂTÚRĂ , frecături , s . f . 1. Frecare . 2. Loc

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>