Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 621 - 630 din aproximativ 8917 pentru UN.

EXCITARE

EXCITÁRE , excitări , s . f . 1. Acțiunea de a excita și rezultatul ei ; excitație . 2. Aplicare a unei mărimi de comandă ( tensiune electrică , curent electric etc . ) la intrarea unui aparat sau a unui dispozitiv

 

EXFOLIERE

EXFOLIÉRE , exfolieri , s . f . 1. ( Tehn . ) Fenomen de fisurare și de desprindere a unor straturi subțiri de la suprafața unui material , a unei piese etc . 2. ( În sintagma ) Exfolierea scoarței ramurilor = boală a pomilor fructiferi și a arborilor de pădure , care se manifestă prin înnegrirea scoarței și prin apariția crăpăturilor neregulate ; cojire ; desfrunzire . [ Pr . : - li -

 

EXOD

EXÓD , exoduri , s . n . 1. Părăsire în masă a unei țări sau a unui teritoriu de către populația respectivă ; emigrare în masă . 2. Parte finală a unei tragedii grecești , cuprinzând deznodământul și ieșirea din scenă în cortegiu a

 

EXPLOATARE

EXPLOATÁRE , exploatări , s . f . Acțiunea de a exploata și rezultatul ei . 1. ( În teoria marxistă ) Însușirea fără echivalent a unei părți din munca producătorilor nemijlociți de către cei ce dispun de mijloace de producție . 2. Exploatație . 3. Totalitatea lucrărilor de punere în valoare a unui bun natural sau a unui sistem tehnic . 4. Fig . Faptul de a profita , de a trage folos în mod abuziv . - V.

 

EXPOZEU

EXPOZÉU , expozeuri , s . n . Prezentare dezvoltată , amănunțită și sistematică , expusă oral sau scris , a unor fapte , a unei situații , a unor idei etc . ; dare de seamă ,

 

EXTRACȚIE

EXTRÁCȚIE , extracții , s . f . 1. Extragere . 2. Operație de aducere la suprafață a minereului , a materialelor și a personalului , prin puțuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei . 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism ; spec . extragerea unei măsele sau a unui dinte . 4. ( Livr . ) Origine ,

 

EXTRANEITATE

... EXTRANEITÁTE s . f . 1. Caracter străin al unui element cuprins într - un raport juridic , necesitând aplicarea unei legi nenaționale . 2. Situația juridică a unei persoane care se află într - o țară străină . [ Pr . : - ne - i ...

 

EXTRAPOLARE

... pentru valori situate în afara unui interval de valori cunoscute ; extrapolație . 2. ( Fil . ) Extindere ipotetică a unei noțiuni , legi , teorii etc . de la un

 

EXTREM

EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime . II. S . f . 1. Margine , limită , capăt ( foarte îndepărtat ) 2. Valoarea cea mai mare sau cea mai mică a unei mărimi . 3. Jucător care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într - o echipă de fotbal , de handbal sau de hochei . III. ( Mat . ) 1. S . m . Primul și ultimul termen al unei proporții . 2. S . n . Maximul sau minimul unei

 

EZOTERISM

EZOTERÍSM s . n . Transmitere a unei doctrine , a unui ritual etc . numai unui număr restrâns de

 

FAȚĂ

... la pământ . 3. ( Pop . ; determinat prin " de om " sau " pământeană " ) Om . 4. Persoană , personaj . Fețe simandicoase . II. 1. ( Mat . ) Fiecare dintre suprafețele plane care mărginesc un poliedru ; fiecare dintre planele care formează un diedru . 2. Suprafață ( în special a pământului , a apei ) . 3. Înfățișare , aspect . 4. Culoare . 5. Partea lustruită , poleită , finisată atent etc ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>