Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AFLA
Rezultatele 631 - 640 din aproximativ 800 pentru AFLA.
REȘEDÍNȚĂ , reședințe , s . f . Sediul unei autorități sau al unei persoane ( oficiale ) ; localitate sau clădire în care se află acest
RECONSTITUÍRE , reconstituiri , s . f . Acțiunea de a reconstitui și rezultatul ei . 1. Recompunere . 2. Refacere a unor acte de stare civilă pierdute , distruse sau aflate în străinătate , de unde nu pot fi obținute . 3. ( Jur . ) Restabilire a împrejurărilor în care s - a comis o infracțiune . 4. ( Ling , ) Reconstrucție . - V.
RESORTISÁNT , resortisanți , s . m . Persoană fizică sau juridică aparținând unui stat , unui teritoriu aflat sub administrația altui
RESTÁNȚĂ , restanțe , s . f . 1. Lucrare neefectuată la timp , aflată în întârziere . 2. Plată neachitată la
RESTAURÁNT , restaurante , s . n . Unitate de alimentație publică care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost , împreună cu băuturi , în săli de mese special amenajate ; local în care se află o astfel de unitate . [ Pr . : - sta -
RESTRÍȘTE , restriști , ( rar ) s . f . ( Pop . ) Situație grea , primejdie în care se află cineva , șir de nenorociri care se abat asupra cuiva . - Probabil răs - +
RETROPROIÉCȚIE , retroproiecții , s . f . Proiecție cinematografică la care aparatul de proiecție se află în spatele unui ecran
RETROSTERNÁL , - Ă , retrosternali , - e , adj . Care se află în spatele
REZÉRVĂ , rezerve , s . f . 1. Cantitate de alimente , de obiecte , de bani , de materiale etc . pusă deoparte și păstrată pentru a fi întrebuințată mai târziu ; depozit . 2. Cameră de spital în care se internează un singur bolnav sau cel mult doi . 3. Parte din armată care nu se află sub arme , formată din persoane care au satisfăcut serviciul militar , și care este solicitată numai în caz de război sau de concentrare ; trupe neangajate în luptă , păstrate pentru a interveni la nevoie . 4. Obiecție , îndoială , lipsă de
REZERVÁȚIE , rezervații , s . f . 1. ( Adesea urmat de determinarea " naturală " ) Teritoriu ocrotit prin lege , pe care nu se pot face transformări , deoarece în cuprinsul lui se găsesc plante , animale , minereuri sau formații geologice rare , care prezintă importanță din punct de vedere științific . 2. Întindere redusă din teritoriul unui stat pe care este silită să locuiască populația de o anumită rasă aflată pe teritoriul acelui
... REZIDÁ , pers . 3 rezídă , vb . I. Intranz . ( Urmat de determinări introduse prin prep . " în " ) A se afla