Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru V. ON

 Rezultatele 681 - 690 din aproximativ 11397 pentru V. ON.

ÎMPOTRIVIT

... ÎMPOTRIVÍT , - Ă , împotriviți , - te , adj . ( Înv . , rar ) Opus , contrar . - V

 

ÎMPOVĂRARE

... ÎMPOVĂRÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) împovăra . - V

 

ÎMPOVĂRAT

... ÎMPOVĂRÁT , - Ă , împovărați , - te , adj . Încărcat cu o povară ; îngreunat . V

 

ÎMPRĂȘTIERE

... ÎMPRĂȘTIÉRE , împrăștieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) împrăștia ; risipire , răspândire . [ Pr . : - ti - e - ] - V

 

ÎMPREJURARE

... ÎMPREJURÁRE , împrejurări , s . f . Situație în care se află cineva ; circumstanță ; întâmplare . V

 

ÎMPRESURARE

... ÎMPRESURÁRE , împresurări , s . f . Acțiunea de a împresura și rezultatul ei . - V

 

ÎMPRESURAT

... ÎMPRESURÁT , - Ă , împresurați , - te , adj . Cuprins din toate părțile ; învăluit , năpădit . - V

 

ÎMPREUNARE

... ÎMPREUNÁRE , împreunări , s . f . Acțiunea de a ( se ) împreuna și rezultatul ei . [ Pr . : - pre - u - ] - V

 

ÎMPREUNAT

... ÎMPREUNÁT , - Ă , împreunați , - te , adj . Care este unit cu altul ( într - un tot ) ; îmbinat ; încheiat ^2 . [ Pr . : - pre - u - ] - V

 

ÎMPRICINAT

... ÎMPRICINÁT , - Ă , împricinați , - te , adj . , s . m . și f . ( Cel ) care este implicat , acuzat într - un proces ; ( cel ) care este parte într - un proces . - V

 

ÎMPRIETENIRE

... ÎMPRIETENÍRE s . f . Faptul de a ( se ) împrieteni . [ Pr . : - pri - e - ] - V

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>