Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APROPIAT
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 119 pentru APROPIAT.
ITALIENÍSM , italienisme , ( 1 ) s . n . 1. Element de jargon împrumutat ( fără necesitate ) din limba italiană . 2. Curent lingvistic din sec . XIX care urmărea să apropie prin mijloace artificiale limba română de italiană . [ Pr . : - li -
LATINÍSM , latinisme , ( 1 ) s . n . 1. Cuvânt , formă sau construcție sintactică împrumutate ( fără necesitate ) din limba latină ( și neasimilate încă în limba care a făcut împrumutul ) . 2. Curent apărut în lingvistica și în filologia românească din sec . XIX , care , pentru a demonstra caracterul latin al limbii române , a încercat să elimine din ea cuvintele de alte origini și să modifice astfel forma celor latine , încât să le apropie cât mai mult de forma originară ; a contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine și a adus noi argumente în sprijinul originii latine a limbii
LATINIZÁ , latinizez , vb . I . Tranz . A introduce pe cale savantă și în mod masiv cuvinte latine într - o limbă sau a reface forma cuvintelor de origine latină din acea limbă pentru a le face cât mai apropiate de forma
LATINIZÁT , - Ă , latinizați , - te , adj . ( Despre cuvinte , texte etc . ) Care a căpătat o formă , un aspect apropiat de limba latină . - V.
LIPÍT^2 , - Ă , lipiți , - te , adj . 1. Prins , unit , împreunat , îmbinat cu ajutorul unei materii cleioase sau printr - un procedeu tehnic . 2. ( Și adv . ) Foarte apropiat , alăturat strâns de cineva sau de ceva . LIPÍT^1 s . n . Lipire . - V.
MACRÓU , macrouri , s . n . Pește de mare cu spatele albastru - verzui cu dungi negre , care se apropie de țărmuri primăvara și vara ( Scomber
MANIHEÍSM s . n . Doctrină religioasă din Orientul Apropiat , potrivit căreia lumea este guvernată de două principii , al binelui și al
... METENSOMATÓZĂ s . f . ( Rar ) Concepție mistică potrivit căreia sufletul omenesc trece prin diferite corpuri spre a se apropia
MIOCÉN , - Ă , mioceni , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Epoca inferioară a neogenului , caracterizată prin floră și faună apropiate de cele actuale , în care s - au format contururile actuale ale continentelor și principalele lanțuri de munți . 2. Adj . Care aparține miocenului ( 1 ) , privitor la miocen ; miocenic . [ Pr . : - mi -
MODÉRN , - Ă , moderni , - e , adj . Care aparține timpurilor apropiate de vorbitor ; recent , actual ; care este în pas cu progresul actual ; care aparține unei epoci posterioare
MONOCRÓM , - Ă , monocromi , - e , adj . 1. Care are o singură culoare ; monocromatic . 2. ( Despre picturi ) Executat în valorile apropiate ale aceluiași