Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru C

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 560 pentru C.

CĂDENIE

CĂDÉNIE s . f . ( Înv . ) Cuviință . - Cădea + suf . -

 

CĂDERE

CĂDÉRE , căderi , s . f . Faptul de a cădea . 1. Deplasare , mișcare de sus în jos a unui lucru , coborâre spre pământ sub efectul gravitației . 2. Desprindere a unei părți componente dintr - un organism . 3. Răsturnare a unui corp ; surpare . 4. Fig . Ocupare , cucerire . Căderea Cartaginei . 5. Fig . Insucces , nereușită . 6. Competență , drept . Nu e în căderea lui să mă judece . 7. Nereușită , eșec . - V.

 

CĂDI

CĂDÍ , cădesc , vb . IV . Intranz . A cădelnița , a

 

CĂDIRE

CĂDÍRE , cădiri , s . f . Acțiunea de a cădi . - V.

 

CĂI

CĂÍ , căiesc , vb . IV . Refl . A - i părea cuiva rău , a regreta , a recunoaște că a

 

CĂIEREL

CĂIERÉL , căierele , s . n . ( Rar ) Diminutiv al lui caier . [ Pr . : că - ie - ] - Caier + suf . -

 

CĂINA

CĂINÁ , căinez , vb . I . Refl . A se tângui , a se văita , a se

 

CĂINARE

CĂINÁRE , căinări , s . f . Acțiunea de a ( se ) căina . - V.

 

CĂINI

CĂINÍ vb . IV . v .

 

CĂLACAN

CĂLACÁN s . n . v .

 

CĂLARE

CĂLÁRE adv . ( Adesea adjectival ) încălecat pe cal , pe alt animal sau , p . ext . , pe un

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>