Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂZUȚI
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 82 pentru CĂZUȚI.
SEÍȘE s . f . pl . Pendulări ritmice ale apei lacurilor , cu o perioadă variată , datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice , vântului sau unei ploi puternice căzute într - o porțiune a bazinului
SPIC , spice , s . n . 1. Inflorescență caracteristică plantelor graminee , alcătuită din mai multe flori mici cu peduncul scurt , dispuse pe o axă centrală lungă . 2. Stilizare decorativă în formă de spic ( 1 ) , frecventă în arta populară pe cusături , țesături etc . 3. Vârful firelor de păr , mai lungi ( și de altă culoare ) , din blana unor animale . 4. ( În sintagma ) Spic de zăpadă ( sau , rar , de ploaie ) = fulgi mari de zăpadă amestecați cu stropi de ploaie , care cad pe pământ . 5. ( Pop . ) Vârf de munte ;
STRÂMB , - Ă , strâmbi , - e , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Despre lucruri ) Care prezintă neregularități sau abateri de la forma normală , dreaptă ; diform . 2. Lăsat sau căzut într - o parte ; aplecat , înclinat . 3. Fig . Nedrept , injust , incorect . II. Adv . 1. Cu spatele încovoiat sau cu corpul aplecat într - o parte , sucit . 2. Într - o parte , pieziș ; p . ext . în neorânduială , dezordonat . 3. În mod fals , mincinos ,
STRÂMBÁT , - Ă , strâmbați , - te , adj . 1. Deplasat din locul sau din poziția normală ; lăsat sau căzut într - o parte . 2. Schimonosit , deformat ,
STRUJITÚRĂ , strujituri , s . f . Fâșie , așchie de lemn sau de metal care cade în timpul prelucrării unui material la strung , cu rindeaua , cu barda etc . - Struji + suf . -
SUB ^2 prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ) închis , încuiat . A trece ( ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum , niciodată . Sub semnătură = ...
SUSPENSÓR^2 , - OÁRE , suspensori , - oare , adj . , s . m . 1. Adj . ( Anat . ; despre ligamente , mușchi ) Care susține . 2. S . m . Mușchi lung și subțire care reglează mișcarea înainte și înapoi a copitei calului . SUSPENSÓR^1 , suspensoare , s . n . Bandaj , dispozitiv cu ajutorul căruia este susținută o hernie , un organ căzut
TÉICĂ , teici , s . f . 1. Cutie mobilă ( de lemn ) în care cad grăunțele din coșul morii înainte de a trece între pietre . 2. Jgheab din care beau sau mănâncă vitele și păsările . 3. ( Reg . ) Mic vas de lemn legat de o prăjină , cu care se scoate apă dintr - un puț . [ Var . : téucă s . f . ] - Et .
TÓNIC , - Ă , tonici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . ( Despre vocale sau silabe ) Care poartă accentul , pe care cade accentul . 2. S . f . ( Muz . ) Treapta întâi a modurilor major sau minor . 3. Adj . , s . n . ( Substanță , medicament ) care are proprietatea de a fortifica un organism ; întăritor ,
TROÁCĂ , troace , s . f . 1. Albie , copaie , covată ( scurtă și lată ) . 2. Ladă mare în care cade făina măcinată la moară . 3. Vas de lemn ( în formă de jgheab , de ladă lungă etc . ) în care se pune apa sau mâncarea pentru animale . 4. ( Fam . ; la pl . ) Catrafuse , calabalâc . [ Var . : ( reg . ) troc s .
UȘÓR^2 , - OÁRĂ , ușori , - oare , ( I , II ) adj . , ( III ) adv . I. Adj . 1. Care are greutate mică , care cântărește puțin , care exercită o presiune redusă asupra suprafeței pe care stă . 2. ( Despre alimente ) Care se digeră cu ușurință , care nu cade greu la stomac . 3. Iute , sprinten , vioi . 4. ( Despre urme , linii etc . ) Care este ( sau pare a fi ) făcut printr - o apăsare slabă sau de un corp cu greutate redusă . 5. Mic , puțin , redus ( ca volum , amploare , consistență , intensitate ) . II. Adj . 1. Care este lesne de suportat , de îndurat ; ( despre boli ) lipsit de gravitate ; ( despre obligații materiale ) care nu împovărează ; mic . 2. Care nu prezintă dificultăți , care este lesne de înțeles sau de realizat ; simplu . 3. Lipsit de seriozitate , superficial ; frivol . III. Adv . 1. Încet , domol , lin ^3 ; fără zgomot . 2. Cu ușurință , fără efort ; lesne , comod . 3. Fără seriozitate ; în mod superficial , ușuratic . 4. Puțin . [ Var . : ( Înv . și reg . ) ușúre adj . , adv . ] UȘÓR^1 , ușori , s . m . Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile porții sau ale ușii ; părțile laterale ale tocului ușii sau ferestrei . [ Var . : usciór , ușciór s .