Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESPĂRȚIT

 Rezultatele 71 - 78 din aproximativ 78 pentru DESPĂRȚIT.

STĂNOG

STĂNÓG , stănoage , s . n . 1. Barieră de lemn sau de fier care desparte caii sau vitele în grajd . 2. Țăruș ( cu care se priponește calul ) ;

 

STRAT

... pe o suprafață de altă natură ( pentru a o acoperi ) sau între alte două suprafețe de altă natură ( pentru a le despărți ) . 2. Fâșie compactă dintr - o materie , aflată în interiorul unei mase de natură diferită . 3. Influență externă exercitată asupra unei limbi date . 4. Fig . Parte ...

 

TĂIA

... TĂIÁ , tai , vb . I . I. 1. Tranz . A despărți , a separa ceva în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice ; a diviza , a ...

 

TARLA

TARLÁ , tarlale , s . f . 1. Suprafață de teren agricol mărginită de patru drumuri care se întretaie ( făcând parte din teritoriul unei comune ; solă ; cultura de pe o astfel de suprafață . 2. ( Rar ) Drum sau teren îngust care desparte semănăturile ;

 

TENIS

TÉNIS ( 1 ) s . n . , ( 2 ) teniși , s . m . 1. S . n . ( Și în sintagma tenis de câmp ) Joc sportiv care se practică cu mingi mici , lovite cu rachete de către doi sportivi sau două perechi , pe un teren special amenajat , despărțit în două printr - o plasă joasă ; sportul alb . 2. S . m . ( Mai ales la pl . ) încălțăminte pentru tenis . Pereche de

 

TIMPAN

TIMPÁN , timpane , s . n . 1. ( Anat . ) Membrană elastică care desparte partea externă a urechii de cea mijlocie , transmițând prin vibrații undele sonore la urechea internă . 2. Instrument muzical de percuție , asemănător cu toba , dar care poate fi acordat ; paucă . 3. ( Arhit . ) Suprafață de zidărie netedă sau ornamentată cu sculpturi , situată între o grindă orizontală și un arc de deasupra golului unei uși sau al unei

 

VOMER

VOMÉR , vomere , s . n . Os lat nepereche care alcătuiește scheletul osos al nasului și care desparte fosele

 

ZĂTON

ZĂTÓN , zătoane , s . n . ( Reg . ) 1. Lac lung și îngust pe țărmul mării , despărțit de mare numai printr - o limbă îngustă de pământ . 2. Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul

 

<<< Anterioarele