Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTITUȚIE
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 303 pentru INSTITUȚIE.
ANTETÍTLU , antetitluri , s . n . Text care apare înaintea titlului propriu - zis al unei lucrări , cuprinzând numele instituției sub ale cărei auspicii apare cartea , numărul seriei , numele colecției etc . - Ante - +
... ANTICLERICALÍSM s . n . 1. Atitudine ostilă față de cler ; respingere a bisericii ca instituție
ANUÁR , anuare , s . n . Publicație periodică anuală care prezintă activitatea unei instituții , întreprinderi etc . sau care conține studii
APARÁT , aparate , s . n . 1. Sistem de piese care servește pentru o operație mecanică , tehnică , științifică etc . Aparat de radio . Aparat telegrafic . 2. Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta . 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la îndeplinirea unei funcțiuni fundamentale . Aparat digestiv . 4. Totalitatea serviciilor ( sau , p . ext . a personalului ) care asigură bunul mers al unei instituții sau al unui domeniu de activitate . Aparat administrativ . 5. Ansamblul mijloacelor care servesc penrtu un anumit
APRÓD , aprozi , s . m . 1. Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească , cu atribuții ( administrative , fiscale , juridice ) variate . 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească . 3. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele
... ASIGURĂTÓR , - OÁRE , asigurători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană , instituție
... ASIGURÁT , - Ă , asigurați , - te , s . m . și f . , adj . ( Persoană , instituție
... AUTOGESTIONÁR , - Ă , autogestionari , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană , instituție
AUTOGESTIÚNE , autogestiuni , s . f . Gestiune proprie a unei persoane , a unei instituții etc . ; autogestionare . [ Pr . : a - u - to - ges - ti - u - ] - Auto ^1 - + gestiune . Cf . fr . %
... AZÍL , aziluri , s . n . 1. Loc unde cineva găsețe ocrotire , adăpost , refugiu . 2. Instituție
... BACALAUREÁT , - Ă , bacalaureați , - te , subst . 1. S . n . Examen general pentru absolvenții liceului , a cărui promovare dă dreptul la înscrierea într - o instituție