Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LITERĂ
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 182 pentru LITERĂ.
CAPITĂLÚȚĂ , capităluțe , s . f . Nume dat literelor de tipar majuscule care au aceleași dimensiuni cu literele obișnuite din corpul respectiv . - [ Literă ] capitală + suf . -
... 2 , - Ă , capitali , - e , adj . 1. De primă importanță , de frunte ; fundamental , esențial . 2. ( Despre caractere tipografice ; adesea substantivat , f . ) De dimensiuni mai mari decât litera obișnuită și cu o formă , de obicei , diferită ; ( despre litere ) majuscul , verzal . 3. ( În expr . ) Pedeapsă capitală = pedeapsă cu moartea . CAPITAL ^1 , ( 1 ) capitaluri , s ...
CARACTÉR , caractere , s . n . 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice - morale ale unei persoane , care se manifestă în modul de comportare , în ideile și în acțiunile sale . 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe , zugrăvită într - o operă literară . 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru , al unui fenomen etc . Însușire , particularitate a unui organism . Caractere moștenite ( sau ereditare ) și caractere dobândite ( sau neereditare ) . 4. Caracteristică a unui ansamblu de litere , cifre , accente și semne de tipar din aceeași familie și din același
CENÁCLU , cenacluri , s . n . Grup de literați , de artiști etc . legați prin afinități estetice , temperamentale , care au aspirații , program estetic comun , uneori o publicație
CÍCERO^2 s . m . invar . Gen de tunsoare bărbătească ( scurtă ) . CÍCERO^1 s . m . invar . ( Tipogr . ) 1. Corp de literă de 12 puncte tipografice . 2. Albitură având baza un pătrat de un cicero ^1 (
COLONÉL^2 s . n . Corp de literă de șapte puncte tipografice . COLONÉL^1 , colonei , s . m . Grad de ofițer superior , între locotenent - colonel și general - maior ; persoană care poartă acest
COMENTATÓR , - OÁRE , comentatori , - oare s . m . și f . Persoană care interpretează o operă literară , istorică etc . , autor de
COMPÚNE , compún , vb . III . Tranz . 1. ( Despre elementele unui întreg ) A forma , a alcătui un întreg . 2. A crea , a scrie , a redacta o operă literară , muzicală etc . [ Perf . s . compuséi , part .
COMPÚNERE , compuneri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) compune și rezultatul ei ; alcătuire , îmbinare . 2. ( Concr . ) Bucată literară sau muzicală ; compoziție . 3. ( Concr . ) Lucrare școlară asupra unei teme . 4. ( Lingv . ) Sistem de formare a cuvintelor prin alipirea mai multor cuvinte având drept rezultat un cuvânt
CONCEPTÍSM s . n . Școală literară spaniolă care se caracterizează prin finețea excesivă a gândirii , cultul pentru alegorie și erudiție
CONSOÁNĂ , consoane , s . f . Sunet al vorbirii format din zgomote produse în diferite puncte ale canalului fonator prin închiderea ( urmată de deschidere bruscă ) sau prin strâmtoarea acestuia ; semn grafic , literă care reprezintă un asemenea