Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NOTĂ
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 107 pentru NOTĂ.
ORALITÁTE s . f . 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit , dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor , cât și în narațiunea propriu - zisă ; ansamblu de particularități ale limbii vorbite , ale graiului viu . 2. ( Jur . în sintagma ) Principiul oralității = principiu fundamental al dreptului procesual , potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal . - Oral + suf . - itate . Cf . it . %
ORNAMÉNT , ornamente , s . n . 1. Detaliu sau obiect adăugat la un ansamblu pentru a - l înfrumuseța ; accesoriu , element decorativ folosit în artele plastice , în arhitectură , în tipografie pentru a întregi o compoziție și a - i reliefa semnificația . 2. Notă sau grup de note muzicale care se adaugă la o melodie , pentru a - i reliefa conturul , pentru a - i împodobi linia melodică ; semnul muzical
P s . m . invar . A nouăsprezecea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană oclusivă bilabială surdă ( 2 ) ) . [ Pr . :
PARFÚM , parfumuri , s . n . 1. ( Adesea fig . ) Miros plăcut ; mireasmă . 2. Produs ( lichid ) cu miros plăcut , obținut prin amestecarea unor substanțe aromatice ( vegetale ) sau pe cale sintetică ; p . ext . produsul împreună cu ambalajul lui ; ( la pl . ) feluri , sorturi din astfel de produse . 3. Fig . Notă caracteristică , atmosferă specifică . [ Var . : ( înv . ) profúm s .
PARTICULARITÁTE , particularități , s . f . Caracterul a ceea ce este particular ( I 1 ) ; trăsătură caracteristică , notă distinctivă prin care o ființă sau un lucru se deosebește de
PÁTRU num . card . , s . n . 1. Num . card . Numărul care , în numărătoare , are locul între trei și cinci și care se indică prin cifrele 4 și IV. 2. S . n . Semn grafic care reprezintă numărul patru ( 1 ) ; notă indicată prin acest
POZITÍV , - Ă , pozitivi , - e , adj . l . Care se întemeiază pe experiență , pe fapte , pe realități ; p . ext . care are un caracter de certitudine ; cert , adevărat , real , sigur . 2. ( Despre oameni ) Realist , cu spirit practic . 3. Care este mai mare decât zero sau egal cu zero ; care se notează în scris cu semnul plus ( + ) . Număr pozitiv . Temperatură pozitivă . 4. ( Despre analize medicale ) Care confirmă prezența în organism a unui anumit agent patogen . 5. ( Log . ; despre noțiuni , raționamente ) Care afirmă ceva . 6. ( în sintagma ) Probă ( sau imagine etc . ) pozitivă = ( și substantivat , n . ) copia unui negativ fotografic care redă ca în realitate părțile luminoase și cele întunecate ale obiectului fotografiat . 7. ( Gram . ; în sintagma ) Grad pozitiv ( și substantivat , n . ) = formă a adjectivului sau a adverbului cu ajutorul căruia se exprimă însușirea unui obiect sau a unui proces privite izolat , fără referire la alte obiecte sau
... prenotez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă , pentru a - l avea în evidență . - Pre ^1 - + nota
PUNCTÁJ , punctaje , s . n . 1. Notație în puncte a rezultatelor obținute la o întrecere ( sportivă etc . ) ; totalitatea punctelor obținute de cineva într - o întrecere ( sportivă ) . 2. Însemnare , notă care conține punctele mai importante ale unei relatări , ale unui plan de activitate etc . - Punct + suf . - aj ( după fr .
R s . m . invar . A douăzeci și una literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană sonantă lichidă ( 3 ) vibrantă ( 1 ) dentală ) . [ Pr . :
... a unor adjective și a unor substantive . RE ^2 s . m . invar . ( Muz . ) 1. Una dintre cele șapte sunete muzicale ale gamei ; nota