Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REGULĂ
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 101 pentru REGULĂ.
PRECÉPT , precepte , s . n . Formulă , principiu , învățătură care stă la baza unei doctrine ( mai ales morale ) ; normă , regulă de
PULSÁR , pulsari , s . m . ( Astron . ) Sursă galactică de unde radio care emite impulsuri foarte regulate și foarte
PURGÁȚIE , purgații , s . f . Faptul de a elimina ( în mod regulat ) materiile fecale ;
RÂNDUÍ , rânduiesc , vb . IV . Tranz . 1. A așeza într - o succesiune regulată , într - un șir , într - un șirag ; p . ext . a dispune , a aranja într - un anumit fel ; a face ordine . 2. A pune ordine într - un domeniu de activitate ; a organiza . 3. A da cuiva o însărcinare sau o dispoziție ; a decide , a hotărî , a porunci . 4. ( Înv . ) A numi pe cineva într - o slujbă ; a repartiza într - o funcție ; a investi , a numi . - Rând + suf . -
RÂNDUIÁLĂ , rânduieli , s . f . 1. Faptul de a rândui ; fel de aranjare a lucrurilor în mod ordonat ; p . ext . ordine . 2. Fel în care se desfășoară o acțiune , un sistem de organizare statornicit sau impus . 3. Ceremonial , forme statornicite ; datină , obicei , regulă . 4. Denumire generică folosită în trecut pentru anumite dări în bani către domnie . [ Pr . : - du - ia - ] - Rândui + suf . -
REFLECTÓR , reflectoare , s . n . 1. Parte a unui dispozitiv de iluminat sau a unui proiector care , folosind fenomenul reflexiei regulate sau difuze , dirijează fluxul luminos al unei surse de lumină pe o anumită direcție sau într - o anumită zonă mai întinsă ; p . ext . aparat înzestrat cu un asemenea dispozitiv . 2. ( Astron . ) Telescop al cărui obiectiv este construit dintr - o oglindă concavă . 3. ( Elt . ) Element component al unor antene în scopul măririi directivității
... REGULARISÍ , regularisesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . ) A regula
REGULATÓR , - OÁRE , regulatori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care regulează , sistematizează , care stabilește regularitatea unei mișcări sau a unei funcții ; care îndrumează sau conduce . 2. S . n . Aparat sau instalație care efectuează un proces de reglare . 3. S . n . ( Jur . ; în sintagma ) Regulator de competență = act prin care organul de jurisdicție superior celor între care s - a ivit un conflict de competență stabilește care dintre ele este competentă să judece conflictul . 4. S . m . și f . Persoană care stabilește , îndrumează sau conduce un sistem de
RÉNTĂ , rente , s . f . Venit , profit regulat pe care îl poate obține un proprietar în virtutea dreptului său de proprietate asupra unui teren , capital etc . ( prin cedarea contra plată a dreptului de folosință a acestora ) ; dobândă produsă de o
RÍTMIC , - Ă , ritmici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care are ritm ; cadențat , regulat . 2. S . f . Ansamblu de reguli privitoare la folosirea ritmului în poezie și , mai rar , în proză ;
RITOLOGÍE s . f . Ramură a mitologiei și religiei care studiază ritul , ritualul și ritualismul ca părți constitutive ale unor uzanțe culturale cu caracter regulat , referitoare la superstiții și credințe