Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URECHEA
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 88 pentru URECHEA.
PRÍNDE , prind , vb . III . I. 1. Tranz . A apuca ceva sau pe cineva cu mâna , cu ajutorul unui instrument etc . 2. Tranz . Fig . A lua cunoștință de ceva ( cu ochii , cu urechea , cu mintea ) ; a percepe . 3. Refl . A - și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini , pentru a se agăța . 4. Refl . recipr . A se lua de mână cu cineva ( pentru a forma o horă , pentru a dansa ) . 5. Tranz . A cuprinde pe cineva cu mâinile , cu brațele . II. Tranz . 1. A ajunge din urmă ( și a imobiliza ) pe cineva sau pe ceva care se mișcă , aleargă ; a captura ( un fugar , un răufăcător , un inamic ) . 2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte ( reprobabile ) săvârșite pe ascuns ; a descoperi pe cineva cu o vină , cu o neregulă . 3. A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană , un vehicul etc . care sunt gata de plecare . 4. Fig . ( Despre stări fizice sau sufletești ) A cuprinde ( pe neașteptate ) ; ...
RÂS ^2 , râși , s . m . Specie de mamifer sălbatic , carnivor , din familia felinelor , mai mare decât pisica sălbatică , cu blana galbenă - roșcată ( cu pete negre ) și cu smocuri de păr pe urechi ; linx ( Lynx lynx ) . RÂS ^1 , râsuri , s . n . Acțiunea de a râde și rezultatul ei ; manifestare a veseliei exprimată printr - o mișcare caracteristică a feței și a gurii , însoțită de un sunet specific , nearticulat ;
RĂBÓJ , răbojuri , s . n . 1. Bucată de lemn în formă cilindrică sau paralelipipedică pe care , în trecut , se însemnau , prin crestături , diferite calcule , socoteli ( zilele de muncă , banii datorați , numărul vitelor etc . ) . 2. ( Pop . ) Socoteală , calcul . Pierdusem răbojul timpului . 3. Crestătură făcută , ca semn distinctiv , la urechea unei vite . [ Var . : răbúș s .
SACÚLĂ , sacule , s . f . ( Anat . ) 1. Unul dintre compartimentele urechii interne . 2. Formațiune saciformă de dimensiuni mici . [ Var . : sacúl s .
SCĂRÍȚĂ , scărițe , s . f . 1. Diminutiv al lui scară ; scăricică , scărișoară . 2. Unul dintre cele trei oscioare ale urechii mijlocii . - Scară + suf . -
SÉTER , seteri , s . m . Rasă de câini de vânătoare și de pază cu păr lung și ondulat și cu urechi mari , clăpăuge . Seter irlandez . [ Scris și :
SMOC , smocuri , s . n . 1. Mănunchi de păr sau de pene pe care îl au unele animale pe urechi , pe cap , la coadă etc . 2. Cantitate de fire ( de păr , de lână , de iarbă etc . ) care se poate prinde sau smulge deodată cu mâna sau ( de către animale ) cu
... SÚNET , sunete , s . n . 1. Vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche
... servește pentru apucat cu mâna . 2. Verigă sau belciug cu ajutorul cărora se atârnă un obiect . 3. Dispozitiv curbat cu care se prinde cercelul de ureche
TÓFUS , tofusuri , s . n . Depozit de urați de sodiu și de calciu format în articulațiile și cartilajele urechii , degetelor , cotului etc . , la bolnavii de
TRÓMPĂ , trompe , s . f . 1. Excrescență cărnoasă în formă de tub , care prelungește nasul la elefant , la tapir etc . și care servește la pipăit și la apucat . 2. Canal prin care se elimină ovulele formate în ovar . 3. ( În sintagma ) Trompa lui Eustache = canal interior al urechii , care face legătura între timpan și faringe . 4. Aparat folosit pentru ventilarea sau evacuarea gazelor dintr - un recipient , dintr - o încăpere etc . , pentru a realiza un vid . 5. Element de construcție în formă de boltă trunchiată , înlesnind de obicei trecerea de la un plan pătrat la un plan poligonal sau